Sandro Tonali - liderul noii generații de fotbaliști născuți în mileniul 3 al fotbalului italian

12:32
Fotbalul italian la nivel de reprezentative, fie seniori, fie juniori, respectiv tineret, deplânge situația în care se află în momentul de față. Perioada de glorie a italienilor pare departe de zilele noastre. Dacă în trecut, și nu cu mult timp în urmă, aveam garanții nebănuite că mai devreme sau mai târziu vor apărea în peisajul local anumiți fotbaliști ce pot oricând să urgenteze procesul de plafonare existent în diverse tabere, în prezent situația este alarmantă. Prea puțini copii reușesc să ofere un zâmbet larg celor ce sunt responsabili cu progresul acestora.

Chiar dacă talentul răzbate minuțios în favoarea unei pregătiri exemplare de perfecționare deplină, nu mulți sunt cei ce aleg să respecte calea meritorie de-a stăpâni pe deplin nivelul presiunii extrem de ridicat apărut de pe urma așteptărilor masive avute în posibilitățile de afirmare a vreunui copil dornic de căpătarea unui statut binevenit printre colegii de generație.

Majoritatea se pierd inexplicabil când este nevoie de aceștia, însă ca-n absolut orice sport există excepții în acest sens. Unul dintre cazuri se numește Sandro Tonali, aparține de Brescia Calcio și în rândurile următoare veți cunoaște calitățile de artist desăvârșit ce m-au determinat să îl consider liderul noii generații de fotbaliști născuți în mileniul 3 al fotbalului italian.

Tonali dispune de-un simț extraordinar de anticipație. Cunoaște exemplar metoda prin care se recuperează rapid posesia și de îndată ce balonul se află în preajma lui, creează oportunități pentru coechipieri, indiferent că aceștia îmbracă tricoul grupării Brescia Calcio, ori cel al selecționatei de juniori a Italiei. Pasează atât de bine încât spațiile sunt extrem de largi și benefice pentru colegi. 

Reușește acest lucru datorită rapidității în gândire și mișcare, cu o poziționare fermă între adversari și obiectul muncii. Nu doar aceste calități îl recomandă ca un lider ci și agresivitatea cu care este înzestrat, dar nu una ce poate cauza accidentări teribile rivalilor de pe gazon, ci mai degrabă una pozitivă, fără de care colegii acestuia s-ar simți oarecum debusolați știind că odată cu terminarea oricărui antrenament fizic sau tactic, Sandro Tonali ar fi complet răvășit de importanța aprecierii colegiale. Nu este cazul lui, deoarece își rezervă neîncetat timp pentru a-i determina să se simtă datori față de acesta - un copil căruia îi pasă cu adevărat de obiectivele comune.

Rămâne de precizat faptul că odată cu trecerea anilor și totodată cel al nivelului superior de pregătire asiduă și rigurozitate sportivă, Sandro Tonali, prin mijloacele proprii de progres se vede nevoit să își ridice nivelul actual de conștientizare, altfel există pericolul de prăbușire inexplicabilă în anonimat. Înclin să cred că această variantă pică definitiv, întrucât în aproximativ două sezoane competiționale petrecute în Serie B, protagonistul meu de astăzi a încercat din răsputeri să ofere conaționalilor săi, atât neutri, cât și specialiști în anticiparea progresului fotbalistic, un imbold moral în confruntări dificile cu adversari capabili să pătrundă în elita fotbalului italian.

Mulți susținători ai unei idei preconcepute de marșare într-o direcție favorabilă se felicită oarecum că istoria nu și-a spus ultimul cuvânt în privința redobândirii gloriei pierdute a fotbalului italian. Prin acest jucător de numai 18 ani, atât cluburile galonate ale Italiei sau după caz ''squadra azzura'' , prin diverși manageri sportivi, vor ține cont de acest Sandro Tonali, drept pentru care cel văzut ca fiind soluția de avarie a unui Marco Verratti extrem de prodigios în această misiune de redresare a fotbalului italian, se vede obligat de anumite circumstanțe să nu înceteze sub nicio formă lupta cu el însuși. 

Dacă își urmează instinctul primar de conservare al progresului, va instaura indubitabil o rețea de adepți în jurul său, ori acest lucru s-a dovedit esențial în anii precedenți, unde succesul unei generații a Italiei a obligat pe toată lumea implicată în fenomen să respecte ca atare dezvoltarea tuturor mecanismelor existente în structurile organizatorice. Sandro Tonali respectă principiile de bază ale unui lider și urmează să demonstreze că asemănările izbitoare în stilul de joc și manevrare a balonului cu Andrea Pirlo, un alt produs de succes al echipei din nordul Italiei, nu sunt vorbe goale.


Jadon Sancho - victima surplusului de inteligență tactică de la Manchester City

11:20
Manchester City dispune în momentul de față de fotbaliști capabili să irite orice oponent întâlnit în cale. Dispun de-o linie mediană excepțională. Nume precum Kevin de Bruyne, David Silva, Riyad Mahrez, Bernardo Silva, Raheem Sterling sau Ilkay Gundogan îți garantează succes pe toate planurile, însă în același timp aceste figuri proeminente ale sportului rege, cu al lor aplomb dinamic cauzează probleme majore celor ce urmează să ia contact cu rigorile stricte de perfecționare.

Josep Guardiola y Sala, managerul campioanei en-titre din cel mai mediatizat campionat al Planetei, a fost pus și este totodată în situația să gestioneze cu dificultate un lot numeros cu potențial uriaș, ori acest lucru produce disconfort în situașii neașteptate. Pleiada de tineri talentați ce vin din urmă sunt nevoiți  să își aștepte rândul, cât și să aleagă o destinație propice dezvoltării profesionale.

De un asemenea scenariu nedorit a avut parte Jadon Sancho, de departe cel mai talentat copil avut la dispoziție de ''cetățeni'' până în momentul plecării în Germania la Borussia Dortmund. Problema lui Jadon era că Manchester City nu îi oferea meciuri în picioare, astfel că decizia semnării contractului cu BVB a venit de la sine, întrucât galben-negrii nu treceau printr-o perioadă fastă, considerând justă înrolarea într-un proiect benefic ascensiunii personale.

Venit pentru numai 7 milioane de euro în sânul ''zidului galben'' , Sancho era pur și simplu ușurat de situația creată inoportun la Manchester City și avea de gând să mulțumească pe această cale Borussiei Dortmund pentru faptul că i-au înțeles pe deplin motivele întemeiate de-a părăsi clubul ce se presupunea a fi esențial creării unui statut important printre adolescenți.

Cu moralul extrem de ridicat, Jadon Sancho mai avea de îndeplinit o simplă formalitate în ceea ce privește integrarea propriu-zisă la nevoile comune ale societății nemțești recunoscută global ca fiind esența atașamentului uman. Știm cu toții că Borussia Dortmund, prin fanii ei, ''te adoptă'' instantaneu de îndată ce observă patima cu care încerci din răsputeri să arăți că îți pasă cu adevărat de familie.

Calitățile tehnico-tactice ale acestui adolescent născut în Camberwell sunt o mină de aur în acest sezon compețional pentru Borussia Dortmund. Incursiunile de pe ambele benzi ale terenului în careul advers, fie prin acțiuni individuale, respectiv prin cooperări cu diverși coechipieri pentru destabilizarea mecanismului defensiv al adversarilor, s-au dovedit propice întemeierii unei iluzii fantastice în vestiar, cât și în rândul gălăgioșilor suporteri din vestul Germaniei.

Este minunat să știi că prin aportul tău ofensiv creezi așteptări nebănuite. Jadon Sancho, prin conștiinciozitatea extrem de ridicată, (a știut să plece de la o echipă ce dorea faimă globală la una pusă pe fapte mari) prezintă în momentul de față garanții pentru apariția performanței - o misiune stopată pentru o perioadă de rivalii tradiționali în umplerea vitrinii cu trofee importante, Bayern Munchen. 

Această senzație apărută brusc nu este întâmplătoare. Protagonistul meu de astăzi este ajutat necondiționat de-un staff recunoscut în Germania pentru productivitate pe gazon, ceea ce îi conferă încredere deplină în forțele proprii pentru a răzbate într-o direcție favorabilă tuturor. Lucien Favre, actualul tehnician al Borussiei Dortmund, se laudă cu anumite isprăvi somptuoase.

Prin bagheta sa magică au trecut jucători precum Blerim Dzemaili, Gokhan Inler, Lukasz Piszczek, Marc-Andre Ter Stegen, Granit Xhaka sau Marco Reus - nume care în prezent justifică prin prestațiile lor faptul că Jadon Sancho poate urma oricând destinul acestora. Dacă ați urmărit cu atenție meciurile echipei nemțești din acest sezon veți constata că Sancho este lipsit de carențe tehnico-tactice. 

Pare, din punctul meu de vedere, ''liantul'' între compartimentul median și cel de atac, unde prezența lui de spirit ajută enorm Borussia Dortmund și în același timp se bucură de sprijinul colegilor în a uita definitiv de perioada petrecută în academia celor de la Manchester City, unde dorea cu insistență să facă pasul spre seniori, dar a fost victimă colaterală a surplusului de inteligență tactică în rândul fotbaliștilor avuți la dispoziție de echipa engleză. Rămâne de văzut dacă într-adevăr continuă parcursul excelent de până acum, cu pase decisive demne de playmaker veritabil și finalizări ale acțiunilor colective ce amintesc de acel fotbalist pus pe fapte mari care nu se mulțumește cu puțin.

P.S. Succes în carieră, Jadon Sancho!



Un produs Blogger.