După proclamarea independenței survenită în anul 1991, Croația și-a dobândit statura unei națiuni realmente orgolioasă în privința sporturilor de echipă. Fiind țara care a avut ideea extraordinară să fondeze puternica Iugoslavie, promovând neîncetat cultura plavă, obiceiurile s-au păstrat după neînțelegeri politice și dârzenia predomină în astfel de condiții oarecum favorabile în luptă cu nespusa idolatrizare. Sportul rege ne-a oferit nouă, microbiștilor, nesperata șansă de cunoaștere al acestei mentalități desăvârșite instaurată în concepția croată. Tricolorii au făcut cunoștință în Franța cu selecționata care a făcut istorie în 1998, învingând în optimile de finală ale CM cu scorul de 1-0 cea mai consacrată generație din fotbalul românesc, scor final 1-0, gol Davor Šuker dintr-un penalty controversat. Au trecut mai bine de 10 ani și nimic nu s-a schimbat în fotbalul croat. Ba mai mult, apariția diverșilor copii dornici să devină figuri emblematice în țara din Balcani, a readus entuziasmul de odinioară. Unul dintre acești puști va fi amintit astăzi, strict datorită impresiei plăcute lăsate într-un campionat dominat autoritar de Dinamo Zagreb. Mateo Kovačić mi-a atras atenția în mod deosebit datorită prestațiilor avute în tricoul clubului menționat mai adineauri.
Născut în orașul austriac Linz, din cauza emigrării părinților dintr-un sat bosniac, Mateo și-a dedicat neîncetat timp în privința fotbalului și cariera sa a luat-o în mod oscilant, însă anii treceau, iar calitățile sale au fost observate de scouteri ai unor cluburi puternice precum Juventus Torino, VFB Stuttgart sau Ajax Amsterdam. În momentul unor negocieri intense avute cu părinții săi, clubul nemțesc a încercat să ofere locuri de munca tuturor, dar ambiția puștiului l-a făcut să ia decizia irevocabilă de întoarcere în țara mamei sale, Croația. Având doar 13 ani, puștiul s-a orientat către Dinamo Zagreb, un club ambițios care privilegiază nespus tinerii. Anul 2010 devine prioritar în dezvoltarea capacității tehnice, esențial parcurgerii anumitor etape benefice de perfecționare deplină. Condițiile de progres erau 100% realizabile, întrucât structura grupării croate îl ajuta nespus. Spre deosebire de LASK Linz, echipa care i-a deschis drumul spre culmile gloriei, Dinamo Zagreb oferea garanții uimitoare în ceea ce privește încrederea personală. Tocmai de aceea, evoluțiile sale au cunoscut munca unor ani de neuitat pentru absolut orice copil ambițios și determinat să devină aclamat la scenă deschisă de fanaticii suporteri croați.
Primul său contact cu echipa de seniori avea să fie în octombrie 2010, dar Vahid Halilhodžić, antrenorul din perioada respectivă al grupării din Zagreb, a preferat să-l instruiască decât să îi ofere șansa debutului, întrucât a considerat că are nevoie urgentă de îmbunătățirea unor calități pentru a reveni în planurile de viitor ale tehnicianului bosniac. Vizibil încântat de sfaturile primite, Mateo Kovačić a devenit într-o perioadă scurtă de timp, (1 lună) revelația clubului. Ținând cont de povețele experimentatului Halilhodžić, Mateo și-a condus magistral colegii din care făcea parte, (generația U-17) spre victorii concludente. Ulterior, debutul în cadrul echipei de seniori a fost posibilă din cauza convocărilor în cadrul selecționatei de juniori condusă de către Martin Novoselak, al căror aprecieri n-au întârziat să apară în cazul său. Fraza care l-a convins pe Vahid Halilhodžić să îi ofere mult așteptatul debut suna în felul următor: "I haven't seen a youngster with so much talent since the days of Robert Prosinečki" și puștiul avea să confirme spusele responsabilului cu pregătirea juniorilor. Într-un meci din campionat disputat împotriva modestei NK Hrvatski Dragovoljac, Mateo Kovačić devenea cel mai tânăr debutant în Prva HNL, însă ziua respectivă avea să se termine en-fanfare pentru tânărul mijlocaș ofensiv în vârstă de 17 ani.
Înscriind golul de 4-0 al echipei sale, purtătorul tricoului cu numărul 8 din tabăra condusă momentan de Krunoslav Jurčić, devenea cel mai tânăr marcator din istoria campionatului, depășindu-l pe actualul său coechipier, Dino Špehar. La numai 16 ani și 198 de zile, cât avea în momentul reușitei, Mateo Kovačić încânta asistența cu maturitatea excesivă demonstrată pe gazon. De aici și până să îmi atragă atenția în mod deosebit, n-a fost decât un simplu pas. Citind în publicațiile online de interesul clubului englez Arsenal Londra, am urgentat aflarea situației sale, deoarece citisem paragraful conform căruia doborâse recordul menționat în articol. Driblingurile în regim de viteză, viziunea impecabilă asupra jocului, abilitatea de pasare și execuțiile fabuloase din lovituri libere au devenit principalele calități cu care Mateo Kovačić calcă pe urmele celui mai bun produs din academia clubului, nimeni altul decât Luka Modric, transferat de Tottenham Hotspur pentru fabuloasa sumă de 30 milioane euro. În viitorul apropiat ne putem aștepta să-l vedem în Premier League, însă până atunci își apără cu înverșunare tricoul albastru al celei mai titrate echipe profesioniste de fotbal din Croația. 2011 semnifică împlinirea centenarului pentru gruparea croată și ambițiile conducerii sunt demne de apreciat. Din păcate, o grupă teribilă de Liga Campionilor cu Real Madrid, Olympique Lyonnais și Ajax Amsterdam îi împiedică pe cei porecliți ''plavii'' de apariția în ''primăvara europeană'' . Chiar și în aceste condiții, croații vor încerca imposibilul, motivându-se exemplar. Astăzi cu începere de la ora 21:45, Dinamo Zagreb dispută al doilea meci din faza grupelor cu francezii de la Lyon, iar într-o eventuală surpriză pe Stade Gerland, meritele puștiului vor fi esențiale. Îi urez succes!
0 Comentarii