Featured

Kai Havertz - antidotul ''aspirinelor'' în saltul calitativ așteptat de fani și conducerea clubului

00:48

Bayer Leverkusen a avut un sezon competițional de-a dreptul catastrofal. Încheind de abia pe locul 12 din 18 echipe participante în Bundesliga, ''aspirinele'' caută cu atenție soluțiile optime de redresare colectivă, întrucât conducerea clubului german se simte nevoită oarecum să schimbe liniile (nu ca la hochei pe gheață, totuși, dar undeva pe acolo) în așa fel încât părțile implicate să fie pe deplin mulțumite de riscurile asumate. 

Din punctul meu de vedere, fosta finalistă a Ligii Campionilor are nevoie urgentă de fețe noi în angrenaj. Chiar dacă pare greu de crezut, s-a observat limpede o plafonare dăunătoare intereselor comune. Mulți jucători actuali nu și-au dorit câtuși de puțin să progreseze ca-n anii precedenți, iar această iminentă stare de automulțumire s-a resimțit în concepția majorității fotbaliștilor avuți la dispoziție de cel care conducea până nu demult destinele clubului cu o tradiție vastă în atingerea potențialului fotbalistic, Roger Schmidt. 

De când neamțul a părăsit corabia, roș-negrii se zbat într-o mediocritate neașteptată. Sunt exemple de jucători care au dorit enorm să plece în altă parte, respectiv să refuze absolut orice discuție cu caracter sportiv, însă căpătarea respectului de sine îi determină pe unii sau alții să consulte minuțios avantajele create de pe urma bulversării generale, astfel că dintre cei ce doresc neapărat să elimine disconfortul creat aiurea de colegi, instantaneu se crează un mediu oportun saltului calitativ. Într-o astfel de conjunctură apare inevitabil antidotul ieșirii dintr-o situație neprevăzută.

Răspunsurile la probleme majore se găsesc, după cum bine știm cu toții. Contează, bineînțeles, modul în care îți pregătești asiduu calea de atac la absolut orice nelămurire și de îndată ce ajungi în postura de-a stabili împreună cu omul considerat de tine extrem de util redescoperirii suveranității, automat ești cu un pas în fața îndeplinirii misiunii conform căreia redevii fidel principiilor de viață. Având această atitudine prielnică, inspiri răspunsul, ca să zic așa, insuflându-i mentalitatea necesară câștigării unei binemeritate idolatrizări sportive. 

Kai Havertz, un playmaker originar din Aachen, reprezintă de departe acel antidot necesar relansării istoriei arhicunoscute printre microbiștii de pretutindeni ce aderă la factorul spectaculozității. Acest copil în vârstă de numai 17 ani este motivul pentru care Bayer Leverkusen speră în continuare să încânte publicul larg cu evoluțiile tuturor celor implicați în fenomen. Kai îmi lasă impresia că înțelege perfect beneficiile promovării în cadrul echipei de seniori. Neavând trac, Havertz și-a justificat debutul în cadrul Bundesligii la o vârstă inoportună întâmpinării greutăților. 

Fiind în prezent cel mai tânăr jucător profesionist care a debutat pe prima scenă fotbalistică din Germania, Kai Havertz pare înzestrat tehnico-tactic încât i-ar face invidioși pe mult mai celebrii săi compatrioți Michael Ballack și Mesut Ozil, care i-a lăsat realmente cu gura căscată atunci când a doborât un alt record de precocitate, devenind în acest sezon cel mai tânăr marcator din istoria campionatului german.


Apreciez calmul nemțesc la acest băiat. De fiecare dată când am ocazia să îi urmăresc calitățile ireproșabile de playmaker, Kai diversifică într-o proporție covârșitoare atribuțiile avute în sistemul de joc gândit laborios de către Tayfun Korkut, înlocuitorul lui Roger Schmidt. Nu ezită să devină agresiv în momente de importanță majoră, când de altfel nivelul implicării sufletești trebuie să depășească barierile normalității, dar mai presus de acest lucru jocul său strict ofensiv de această dată îl avantajează enorm, superlativele neîntârziind să apară. 

Combină meticulos cu un coleg aflat în apropiere, invitându-i ulterior pe cei cu factor de decizie pe teren să își arate exemplar autoritatea pozitivă în momente de acalmie. În afara simțului periculozității, Havertz dispune de-o forță inimaginabilă în executarea șutului spre buturile adverse. Portarilor nu le vine să creadă câteodată cum mingea trece amețitor de aceștia în plasă... ori, dați-mi voie să menționez acest lucru, situația de față nu este la îndemâna oricui dacă nu dispune de consimțământ. 

Protagonistul meu de astăzi este un aliat de nădejde în prevenirea eventualelor greșeli apărute în timpul jocului. Ocupând una dintre zonele cele mai jucate cu obiectul muncii, Kai Havertz redresează sublim micile dezavantaje, punând presiune pe adversari prin exercitarea unui pressing extrem de alert în zone relativ neexploatate corespunzător de oponenți, oferind totodată echilibrul necesar compactării compartimentului median. 

Aceste calități stăpânite minuțios coroborate cu dorința arzătoare de-a cunoaște sentimentele victoriei îi conferă starea optimă de-a fi responsabil cu acțiune sale, care nu-s de neglijat în acest sens. Va veni o vreme în care jocul său bazat pe-o seriozitate ieșită din comun va fi înlocuit de fantezia ripostei morale în caz de nereușită, iar acest lucru îi poate dăuna în viitorul apropiat, dar din câte am văzut până acum, nu pare genul de jucător să cedeze inițiativa atât de ușor.

Kasper Dolberg - o propunere atractivă pentru granzii Europei a unui reputat scouter danez

17:13

John Steen Olsen vă spune ceva?! Probabil că nu, însă microbiștii ce-au avut ocazia să urmărească fotbalul anilor 60-70 îl știu cu siguranță, asta în ciuda faptului că nu aveai oportunitatea de-a afla cele mai recente noutăți ale favoritului tău precum în prezent. Acest domn în vârstă de 74 ani este recunoscut în industria scouting-ului european drept un individ extrem de scrupulos și convingător totodată cu propunerile de jucători dornici de celebritate. 

Ajax Amsterdam este gruparea norocoasă ce-l are în ograda proprie de peste două decenii, mai precis 22 de ani. Este specializat în descoperirea materialului juvenil capabil să ia ochii tuturor. Fie că propune un fundaș de bandă, mijlocaș creativ sau atacant extrem de vivace în duelurile arțăgoase cu diverși adversari întâlniți în cale, domnul Olsen știe întotdeauna ce copii să aducă în patria regretatului Johan Cruyff. 

Printre comorile sale, ca să zic așa, se află Christian Eriksen, Zlatan Ibrahimovic sau Arkadiusz Milik. Cunoscându-și instinctul de clarvăzător, John Steen Olsen a urmărit în Danemarca natală puștani cu anumite calități esențiale înrolării într-un proiect benefic dezvoltării personale. Perioadele lungi și extenuante totodată petrecută în jurul diverselor cluburi ce aveau în componență lot de copii și juniori îl determinau subit să își noteze meticulos absolut orice calitate, respectiv defect, al reprezentantului de seamă.

În timpul misiunii specifice unui scouter veritabil, a fost plăcut surprins de-un compatriot. Scena respectivă se derula fascinant în Silkeborg, oraș aflat în centrul națiunii preocupate în mod deosebit de-o bunăstare desăvârșită. Un blondin extrem de ager și abil tehnico-tactic l-a determinat să îi acorde timp neîncetat de evaluare generală și de îndată ce s-a convins că nu mai este loc de vreo amânare în cazul său, s-a dus personal la puștiul în cauză, convingându-l să se alăture ''lăncierilor'' . 

Kasper Dolberg a trecut printr-un proces amplu de perfecționare încă din momentul parafării actelor conform căruia aparținea 100% de gruparea recunoscută global ca fiind un punct de pornire atractiv pentru căpătarea idolatrizării. Din 2015, an în care a fost ajutat să cunoască într-o proporție covârșitoare secretele meseriei de fotbalist inclusiv de George Ogăraru, secund la echipa secundă din Amsterdam, Kasper a impresionat pe toată lumea cu bagajul său tehnic ce avea și încă are la bază o mulțime de calități preponderent ofensive, definitorii în privința unui binemeritat salt calitativ. 

Ceea ce m-a atras la acest copil, și nu doar pe mine, asta-i clar, a fost capacitatea de-a înțelege sublim avantajele care le deține ca om de gol. Știe să combine rapid în așa fel încât adversarul să fie surprins de mobilitatea arhicunoscută atacanților, mai are pe deasupra un stil de dribling asemănător idolului său, nimeni altul decât Dennis ''non-flying dutchman'' Bergkamp, ce propune ridiculizarea oponentului prin trecerea balonului de zona propice intervențiilor brutale, respectiv un simț al porții extraordinar pentru un copil neajuns la deplina maturitate sportivă.

Datorită calităților stăpânite în mod autoritar, nu rămâne foarte mult timp în cadrul lotului de juniori și primește din partea conducerii olandeze o veste neașteptată, dar esențială dezvoltării fotbalistice: promovarea definitivă în cadrul echipei de seniori. Dolberg își vedea visul împlinit la doar un singur an distanță de legitimarea sa în ''sânul familiei lăncierilor'' . Din momentul respectiv, cariera sa de până acum a cunoscut doar satisfacții profesionale. Kasper a dat dovadă de-o seriozitate tipică vârfului de lance într-un angrenaj profesionist. neiertându-i pe rivali.

Modul în care și-a construit propria identitate în cadrul grupării antrenate de Peter Bosz este tipic campionilor veritabili, întrucât nu a întâmpinat probleme în privința îmbunătățirii vizibile a jocului predominant colectiv și datorită atitudinii sale ce promovează indubitabil clasicul duel dintre dorință și obiectiv, a pătruns într-o zonă prielnică intereselor ambelor părți. Spre exemplu, protagonistul meu de astăzi și-a pus amprenta pe parcursul demn de apreciat al olandezilor în Europa League, fiind la un singur pas de disputarea unei finale europene.


Știți cu toții, bănuiesc, că Ajax a învins în prima manșă din semifinalele Europa League pe francezii de la Olympique Lyon cu scorul de 4-1, rezultat final venit după o prestație remarcabilă a echipei cu o medie de vârstă până în 23 de ani... Kasper Dolberg a contribuit cu un gol și o mulțime de acțiuni benefice coechipierilor din avanposturi, dar mai presus de acest lucru contează cu adevărat că nu încetează să progreseze sublim. Este un jucător ce cunoaște în prealabil secretul luării deciziei oportune în momente favorabile.

A demonstrat acest lucru în cei doi ani petrecuți la Ajax Amsterdam, tranșând în favorea sa misiunea conform căreia trebuia să se achite conștiincios de diverse țeluri profesionale. Nu-i de mirare că mulți specialiști din lumea fotbalului îi prevăd o carieră remarcabilă, cu bune și rele, ce-i drept, dar care tinde să îl aducă în postura fericită de a-și știi numele plasat într-o categorie selectă de fotbaliști extrem de talentați ce s-au bucurat de aprecierile gălăgioșilor suporteri ai Ajax-ului.

Senzația ce-o trăiește acest băiat este de-a dreptul fantastică. Nu-i ușor să devii un jucător de bază al celei mai galonate echipe olandeze încă de la o vârstă atât de fragedă, 19 ani, împlinește 20 în data de 6 octombrie. Acest lucru nu a constituit o problemă majoră pentru cel văzut ca fiind un jucător ''3 în 1'' , deoarece dispune de abilitatea extraordinară de-a păcăli oponenții ca Bergkamp, se folosește de neîncetatele lupte duse în favoarea sa cu aceștia precum Zlatan Ibrahimovic, cât și stăpânirea simțului porții ca Jon Dahl Tomasson, îl vor ajuta cu siguranță să devină o țintă atractivă pentru granzii Europei.


Kylian Mbappé Lottin - urmașul unui campion european și mondial

21:00

Fotbalul nu încetează să ne surprindă. Apariția vreunui tânăr preocupat în mod deosebit de factorul celebrității a devenit un subiect atât de plăcut pentru microbiștii de pretutindeni încât am ajuns la concluzia certă că reprezintă de departe o șansă unică de a-i acorda atenție sporită în așa fel încât respectivul protagonist să aibe parte de recunoștința voastră în viitorul apropiat. Am scris de-a lungul anilor petrecuți în acest spațiu virtual o sumedenie de puști cu un simț dezvoltat al responsabilității. 

Astăzi nu mă voi abate de la regulă și vă îndemn pe această cale să parcurgeți rândurile următoare cu foarte mare atenție, deoarece veți constata că subiectul articolului meu de astăzi este înzestrat tehnico-tactic și are șansa enormă de a-i călca pe urme unui campion european și mondial cu selecționata Franței, devenit ulterior o legendă a sportului rege. 

Ca să ajungă în postura unui campion veritabil, respectat într-o proporție covârșitoare, ca David Trezeguet, Kylian Mbappé Lottin este obligat într-o oarecare măsură să fie atent la anumite detalii în ceea ce privește impunerea propriu-zisă în fața oricărui fundaș advers. Abordarea acestei situații constituie de obicei un avantaj enorm în gestionarea sublimă a eventualelor zile proaste, pe care le avem cu toții, indiferent că ești considerat un zeu, respectiv un amator de prin ligile inferioare.
Kylian respectă în totalitate ideea dezvoltării progresiei profesioniste, întrucât calitățile sale se bazează exclusiv pe înlăturarea oricărui adversar întâlnit în cale. Se folosește de aportul tinereții în dueluri neprevăzute, driblând în regim de viteză precum Thierry Henry și de îndată ce se descotorosește de oponenți, intră în combinații letale cu coechipierii, demarcându-se identic ca David Trezeguet, finalizând acțiunea cu gol/goluri. 

Ceea ce m-a atras la acest puști în vârstă de numai 18 ani, pe care îl urmăresc încă de când avea 16 ani, unde a reușit să mă impresioneze la un turneu final rezervat juniorilor, câștigând trofeul european împreună cu alți fotbaliști cu origini franțuzești, este puterea de decizie ieșită din comun. Știe în permanență când să ia deciziile oportune finalizării acțiunii de joc. Având această calitate indispensabilă atacanților de rasă, Kylian nu ezită să ofere publicului larg o mostră din sfaturile primite în timpul junioratului de la persoane extrem de competente. 

Marja de progres care o are Mbappé este încă neexploatată la maximum, însă ceea ce contează cu adevărat este că impune un ritm incandescent și totodată prioritar ascensiunii fulminante, nerefuzând diverse ocazii de a-și ridiculiza pe cât posibil adversarii. Nu reușea să aibă această atitudine fără o pregătire minuțioasă. Este conștient că fără factorul seriozității, cariera lui, extrem de prodigioasă până în momentul de față, va fi sortită eșecului. 


Profită îndelung de aparițiile pe gazon. Gândind precum un oportunist incurabil, Mbappé reușește de fiecare dată să producă rumoare pe stadionul Louise II, unde evoluează gruparea ce-l deține în proprietate, AS Monaco. Nu așteaptă favoruri inoportune, ci luptă pentru dobândirea acestora, crezând în puterea destinului. 

În acest sezon competițional, suporterii monegascilor îl adoră și de îndată ce continuă forma senzațională căpătată în decursul unor luni extenuante de acceptare al unui rol într-un angrenaj propice performanței, cu siguranță va ajunge în postura de a-i fi apreciate eforturile. Mai este ajutat și de faptul că este coleg cu anumiți fotbaliști ce îl îndeamnă să ducă la bun sfârșit misiunea conform căreia respectă relația profesională cu staff-ul tehnic.

Puneți-vă în pielea lui pentru câteva momente și veți vedea că de îndată ce Falcao sau Joao Moutinho îți arată calea spre succes, automat ești motivat să mulțumești pe cât posibil pe toată lumea. Ei bine, Kylian a respectat cerințele ca atare și în prezent se bucură de-o simpatie extraordinară, venită atât din partea colegilor mai experimentați, cât mai ales al spectatorilor, care-s după părerea mea, principalii artizani în generalizarea unei isterii binevenite în jurul său.


Leon Bailey - atracția unei națiuni recunoscută global pentru aparițiile muzicale de excepție ale inegalabilului Bob Marley

21:45
Sportul rege surprinde uneori... Microbiștii de pretutindeni  sunt extaziați de aparițiile unor cazuri de fotbaliști proveniți dintr-o națiune fără palmares deosebit. Cu perseverență și mai presus de acest lucru, inspirație, câștigi admiratori și totodată respectul tuturor. 

Vorbind strict de organizarea ireproșabilă a dezvoltării fotbalistice, rareori clachezi inexplicabil în tentativa perfecționării depline, indiferent din ce zonă aparții, dacă într-adevăr urmezi pașii corespunzători. 

Este și cazul unui fotbalist născut în țara recunoscută pentru celebrul stil muzical reggae, dus la rang de artă de inegalabilul Bob Marley. Numele puștiului este Leon Bailey, aparține de K.R.C Genk și în rândurile următoare aveți ocazia să cunoașteți îndeaproape fotbalistul dornic de creșterea popularității globale.


Leon răzbate într-o direcție favorabilă intereselor personale. Transferat din Slovacia, unde alături de AS Treňcin simțea inevitabil că inspiră încredere conducătorilor clubului belgian de îndată ce aflase prin intermediul impresarului său că scouteri ai celor de la Genk îl urmăresc încontinuu, Bailey își propunea lucruri mărețe, de care avea să se bucure ulterior.

Jamaicanul n-a ezitat să etaleze calitățile esențiale unei 'aripi moderne'. Evită adversarii într-un mod ce l-ar face invidios inclusiv pe Riyad Mahrez. Combină rapid cu un coleg și ajutându-se de faptul că răspunde pozitiv periclitării buturilor adverse, își ordonă sublim mișcările încât publicul, indiferent că este al adversarilor, respectiv al fanilor proprii, se ridică în picioare aplaudând tentativele sale, care-s bazate pe inteligență într-o proporție covârșitoare.

Se observă limpede că Leon Bailey este de departe un caz fascinant, întrucât profită îndelung de șansele afirmării într-o etapă esențială perfecționării depline. La numai 19 ani, puștiul originar din Kingston respectă căile excelenței umane. Nu arată îngâmfare absolut deloc, deși motive ar avea...

Acest lucru m-a determinat să îi acord spații largi, deoarece nu uită obligațiile morale de care trebuie să țină cont până în momentul agățării ghetelor-n cui. Nu doar acest aspect, desigur, ci și clarviziunea impecabilă asupra jocului, îndârjirea specifică caracterelor puternice, cât și altruismul caracteristic poziționării de pe gazon.

Îi place adesea să fie servantul de ocazie pentru colegii din avanposturi, dar în același timp nu ezită să ia deciziile importante în momente cruciale, ori acest lucru nu reușești să îl stăpânești dacă tratezi iresponsabil factorul disciplinei sportive.

Originile l-ar trăda instantaneu, însă educația belgiană l-a responsabilizat în așa fel încât eventualii admiratori ai acestuia să nu devină dezamăgiți de prestațiile puștiului.

A fost nevoie de un singur an de adaptare la rigorile fotbalului belgian, extrem de util creșterii oportune în valoare și apreciere pentru ca Leon Bailey să fie recunoscut oficial drept speranța precedentei ediții de campionat, unde a încântat asistența cu incursiunile pe ambele benzi ale terenului, conștientizarea diverselor oportunități, respectiv dorința arzătoare de atragere al unor personaje neutre, (mă pot considera astfel...) ce i-ar crește enorm popularitatea sportivă.

De aici și până să devină atracția unei națiuni recunoscută pentru aparițiile muzicale de excepție ale inegalabilului Bob Marley nu a mai fost decât un singur pas... Rămâne de văzut dacă puștiul va continua în acest ritm, însă un lucru este sigur: nu avea cum să lipsească de pe această pagină.






Gabriel Barbosa - urmașul celui mai apreciat fotbalist brazilian al momentului

17:16
                                                                                                                                                                   
Neymar, de departe cel mai idolatrizat fotbalist de origine braziliană al momentului, are un urmaș la echipa ce i-a oferit șansa să se remarce în țara natală. Gabriel Barbosa, poreclit 'Gabigol' , i-a luat locul idolului său la FC Santos, echipă recunoscută pentru curajul de-a arunca în luptă puști extrem de promițători. Puștiul în vârstă de numai 19 ani tocmai a debutat în tricoul celei mai medaliate națiuni la Campionatul Mondial, unde a reușit să-și treacă numele pe lista marcatorilor într-un amical cu statul Panama, premergător debutului oficial al sud-americanilor în ediția centenară a Copei America. 

Dunga, selecționerul brazilienilor, i-a dat această șansă strict datorită prestațiilor demne de lăudat în Brazilia, acolo unde a încântat pe toată lumea cu clarviziunea impecabilă asupra jocului, driblingurile de efect pe spațiu redus, cât și finalizările precise venite de pe urma unor demarcări letale. S-a ținut conștiincios de treabă, mulțumindu-le antrenorilor de la Santos pentru încredere încât în prezent a ajuns să aibă aceste calități necesare unui om aflat în cea mai solicitată zonă de acțiune din sportul rege. A reușit acest lucru într-un interval relativ scurt de timp, întrucât se vedea cu ochiul liber, (eu am avut ocazia să observ, slavă Domnului...) că este destinat 'să cucerească Everestul'. 

2013 a fost anul debutului său în tricoul alb. După cum era de așteptat, n-a arătat încă de la bun început că stăpânește majoritatea calităților indispensabile unei 'aripi moderne' și de îndată ce timpul avansa, protagonistul meu de astăzi învăța secretele atacanților de clasă. Avându-l ca idol pe Neymar, Gabigol' s-a inspirat într-o proporție covârșitoare de la acesta, însă n-a făcut vreun abuz major în acest sens, înțelegând că nu-i suficient doar să creezi un spectacol pentru suporterii veniți să te susțină necondiționat. A muncit ca un ucenic ce era în urmă cu trei ani, urmând pe parcus să cunoască într-adevăr beneficiile misiunii la care a fost supus. 


Timpul petrecut alături de oameni capabili să evalueze corespunzător necesitățile oricărui membru al grupării unde odinioară Pele stabilea recorduri greu de doborât, i-a fost de mare folos, deoarece trata într-un mod cât se poate de profesionist absolut orice oportunitate de savurare a timpului petrecut pe gazon. Știm cu toții că dacă dorești nespus să devii un subiect plăcut pentru microbiștii de pretutindeni, ești obligat de circumstanțe să trăiești cumsecuvine clipa, ori în cazul lui Gabriel Barbosa, această situație este similară cu ambiția arhicunoscută a brazilienilor de-a triumfa în premieră la Jocurile Olimpice.

Știe să depășească absolut orice perioadă nefastă. Reușește în prealabil să își modifice anumite carențe pe timpul celor 90 de minute regulamentare, ceea ce denotă o remarcabilă dorință arzătoare de perfecționare, unde în majoritatea cazurilor îi atragi de partea ta pe eventualii critici de moment. Eu, unul, am constatat că debordează de optimism când pășește pe gazon, eliminând astfel stările inoportune de trac sportiv, iar acest lucru m-a determinat să-l consider urmașul lui Neymar, pentru că idolul său nu se teme de nimeni și nimic când vine vorba de îndeplinirea misiunii personale, dar mai presus de acest lucru contează cu adevărat să îți susții ideile de joc.

Stăpânește minuțios duelurile unu contra unu, fiind din acest punct de vedere un brazilian veritabil, născut și crescut pe celebra Copacabana, plajă aflată la cinci ore și jumătate de parcurs cu mașina personală de reședința sa din São Bernardo do Campo. De asemenea, agreez spiritul său combativ de luptă. Când simte jocul, adversarii se miră cum să-l deposedeze și automat să oprească acțiunea de joc. Ca și-n cazul lui Neymar, 'Gabigol' își rezervă neîncetat timp asupra umilirii oponentului întâlnit în cale, ceea ce nu-i tocmai rău pentru un aspirant la gloria supremă, însă procesul dezvoltării nu trebuie să se oprească la acest capitol.


Sunt multe lucruri de îmbunătățit la un fotbalist de numai 19 ani. Neymar a avut nevoie de cel puțin jumătate de deceniu să înțeleagă perfect rostul orgoliului personal. În concepția oricărui brazilian pur-sânge apar momente de iritare profundă, dar privind înspre celălalt colț al factorului comportamental ai șansa enormă de consacrare sportivă de îndată ce pui deasupra oricăror tachinări normale acea senzație fastuoasă ce îți garantează pătrunderea în elită. Gabriel Barbosa, din fericire, trăiește viața de fotbalist într-o astfel de manieră, dar în același timp trebuie să compenseze starea irascibilă cu apariția euforiei îndelungată.

Te simți diferit când trăiești la intensitate maximă absolut orice eveniment sportiv, fie că este semnificativ, respectiv de interes scăzut, astfel că va avea prilejul să cunoască instantaneu beneficiul idolatrizării. Gabriel Barbosa conștientizează această oportunitate și sunt convins de faptul că își va vinde scump pielea, ca să zic așa, în privința unei medalii șefuitoare în următoarele trei luni, unde va avea prilejul să muncească asiduu alături de profesioniști desăvârșiți, bonusul constând în revederea cu idolul său în luna august, când sunt programate meciurile oficiale de la Olimpiada de vară din Rio de Janeiro.

În final nu-mi rămâne decât să vă urez vizionare plăcută în cazul în care doriți, desigur, să-l urmăriți îndreaproape pe 'Gabigol' și selecționata Braziliei la Copa America, unde va întâlni în faza grupelor națiuni precum Haiti, Peru sau Ecuador, urmând mai apoi în funcție de rezultatele obținute să cunoască dificultatea fazelor superioare ale competiției supreme de pe continentul sud-american. Că îi veți deveni simpatizant sau nu, este problema strict a voastră, dragi cititori.

P.S. Îți urez succes în carieră, Gabriel Barbosa. Multă baftă în continuare.




































                                                             

Gabriel Jesus - tânăr preocupat de factorul celebrității și respectării legendelor clubului Palmeiras

09:59

Palmeiras redevine, încet, dar sigur, o grupare extrem de atractivă. Ca și-n cazul generațiilor anterioare intrării în milleniul 3, mai precis anii 90, ''alb-verzii'' dispun de anumiți fotbaliști, fie ei ajunși la o maturitate sportivă ieșită din comun, respectiv tineri talentați ce pot oferi colectivului o mostră de îndârjire benefică intereselor personale. 

Nu știu câți dintre voi vă amintiți de faptul că Roberto Carlos, Edmundo, Djalminha, Rivaldo, Junior Baiano, Roque Junior, Cesar Sampaio sau Marcos au contribuit decisiv la formarea caracterelor puternice. Modul în care aceștia s-au dedicat sufletește progresiei fotbalistice i-a îndemnat pe ceilalți să caute rețeta succesului în privința perfecționării depline.

Echipa ce în anul 1999 cucerea în premieră cea mai titrată competiție intercluburi de pe continentul sud-american avea în componența sa jucători ce s-au încununat ulterior campioni mondiali, iar acest lucru îi îndeamnă pe cei care se hotărăsc irefutabil să urmeze calea eroilor în cel mai bun mod cu putință, astfel că este o chestiune de timp până când un copil înțelege situația cu adevărat.


Este și cazul lui Gabriel Jesus, fotbalist în vârstă de numai 19 ani ce promite cu vârf și îndesat, aș îndrăzi să afirm, să continue arhicunoscuta tradiție prezentată în primele rânduri ale acestui articol care se vrea a fi esențial în ceea ce privește atragerea microbiștilor de pretutindeni înspre posibilitățile de afirmare ale acestui puști extrem de riguros cu el însuși. 

Stăpânirea minuțioasă a acestei mentalități l-a adus în postura copilului ce îi sunt recunoscute meritele în plan sportiv, deoarece încă din momentul debutului său în tricoul echipei antrenate de Alexi Stival, cunoscut ca fiind Cuca, survenit în stagiunea precedentă, a reușit împreună cu coechipierii săi să triumfe în finala Cupei Braziliei contra rivalei locale FC Santos.

Din momentul respectiv, cariera sa a luat o turnură favorabilă. S-a ambiționat într-atât de mult încât a fost desemnat revelația campionatului brazilian printre cei nou-veniți în lumina reflectoarelor, dând astfel posibilitatea jucătorului să gestioneze ireproșabil factorul responsabilității. Drumul către îndeplinirea țelului măreț n-a fost o misiune bizară, ci palpitantă. 






















Convocat la CM U-20 din Noua Zeelandă, protagonistul meu de astăzi a arătat mapamondului din ce aluat provine. Este indiscutabil de calitate superioară, pentru că deține printre alte calități esențiale rolului de lider al unei generații ce dorește să triumfe la Jocurile Olimpice din această vară, o viziune a jocului ce-l propulsează indubitabil în lista lărgită de fotbaliști ce poate deveni coleg cu ''monștrii sacri'' ai balonului rotund. 

Gabriel este în momentul de față o țintă pentru granzii Europei. Profitând în mod deosebit de condițiile optime, decarul brazilian și-a propus ca-n cel mai scurt timp să atragă atenția tuturor scouterilor prezenți la competiția supremă rezervată tinerilor. Statutul căpătat cu o oarecare senzație de obligație morală față de cei care au făcut posibilă promovarea acestuia ''în sânul'' reprezentativei sud-americane a fost de bun augur, Brazilia cucerind medalia de argint, fiind nevoiți să se recunoască învinși de către Serbia în urma loviturilor de departajare.

Totuși, băiatul ce își stabilea priorități demne de apreciat urma să impulsioneze cetățenii municipiului São Paulo, de departe cea mai ''bogată'' în privința talentelor întâlnite pe metru pătrat, unde, de altfel, sportul rege este privit ca o religie și nimic altceva. Revenit pe plaiurile mioritice, ca să zic așa, Gabriel Jesus avea oportunitatea imensă de-a intensifica pregătirile conform cărora zvonurile ce-l apropie oarecum de cluburi pretențioase precum Arsenal Londra, Juventus Torino, Manchester United, FC Barcelona, Borussia Dortmund, Real Madrid sau FC Liverpool să fie acoperite.







Având șansa imensă de-a participa cu Palmeiras în Copa Libertadores, Gabriel Jesus s-a pus în slujba echipei cu condiția ca prestațiile sale să pornească ''o avalanșă de cereri'' venite pe adresa clubului dinspre continentul european. S-a ținut de promisiune, încântând asistența globală. În ciuda faptului că Palmeiras n-a reușit să se claseze pe locul secund într-o grupă puternică cu Nacional Club de Futbol, Rosario Central și River Plate Montevideo, purtătorul tricoului cu numărul 33 și-a făcut treaba conștiincios, înscriind patru goluri ''de pus în ramă''.

Este genul de fotbalist tipic brazilianului pur-sânge. Driblează în permanență, creează oportunități de gol într-o proporție covârșitoare, cât mai ales profită îndelung de apatia fundașilor adverși, demarcându-se în zone prielnice finalizării. Toate aceste lucruri stăpânite exemplar l-au plasat pe Gabriel Jesus într-un top al tinerilor talentați din Brazilia ce pot aspira la gloria supremă, dar nu-i de ajuns și Gabriel conștientizează acest lucru, muncind din răsputeri ca în viitorul apropiat să se vorbească la superlativ de caracterul puștiului.

Perioada de transferuri din vară se apropie, iar majoritatea grupărilor cu ambiții extraordinare îl consideră o țintă în acest sens, dar probabil că așteaptă evoluțiile lui Gabriel Jesus de la Rio de Janeiro, unde împreună cu Neymar, de departe cel mai adulat fotbalist brazilian al momentului, va încerca să cucerească în premieră singurul trofeu ce lipsește din palmaresul celei mai medaliate națiuni în fotbalul mondial, anume medalia de aur la Jocurile Olimpice. Nu va fi ușor, însă de îndată ce presiunea va fi îndepărtată sublim, brazilienii pot spera la o descătușare emoțională.

PS. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Până atunci, însă, vă las la dispoziție un videoclip esențial descrierii tânărului preocupat în mod deosebit de factorul celebrității.
                                  
                                                                                                                                                        

Diogo Jota - urmașul natural al lui Simão Sabrosa

17:10
Vi-l mai amintiți pe Simão Sabrosa, fost component al unor grupări precum Sporting Lisabona, FC Barcelona, Atletico Madrid, Benfica Lisabona sau Beșiktaș Istanbul? Eu mi-l amintesc foarte bine, întrucât începutul milleniului 3 l-a regăsit în tricoul echipei ce-o simpatizez cu patimă, unică în istoria fotbalului (probabil v-ați dat seama deja, n-are rost să menționez echipa ce-o admir necondiționat) ... și de atunci n-a fost zi în care să nu-l urmăresc, indiferent de echipa unde evolua și încerca din răsputeri să fie pe placul tuturor. 

Nu-i de mirare că Simão a fost adulat nebunește de majoritatea suporterilor unde a cunoscut consacrarea sportivă. A știut în permanență să își folosească  calitățile de ''aripă'', dând astfel oportunitatea fanilor să evalueze corespunzător prestațiile acestuia în așa fel încât o situație de genul aclamării la scenă deschisă să predomine îndelung, iar jucătorul, indiferent care este acela, să conștientizeze rolul care-l are. Ulterior, balanța se înclină cu o forță disproporționată către fotbalist și doar neșansa va întrerupe oarecum progresul.

Un astfel de scenariu se petrece în jurul fotbalistului ce apară interesele ocupantei locului șapte din Liga NOS, FC Paços de Ferreira, Diogo Jota. Purtătorul tricoului cu numărul 18 din tabăra galben-verzilor mi-a atras atenția în mod deosebit datorită înverșunării juvenile, unde știm cu toții că uneori se depășește limita bunului simț, deoarece jucătorul dorește nespus să atragă atenția diverșilor tehnicieni preocupați de găsirea unui fotbalist ce se pliază perfect pe stilul echipei sale. 




Diogo este de departe revelația actualului sezon din prima ligă portugheză. Mijlocașul ofensiv în vârstă de 19 ani a impresionat asistența globală. Folosindu-se de principalele sale calități ce constă în găsirea spațiilor vitale de pasare, dribling, cât și șut decisiv înspre buturile adverse, Jota a devenit atracția unui campionat dominat autoritar de cele trei grupări galonate ale națiunii recunoscute pentru productivitatea juvenilă ieșită din comun, Benfica Lisabona, F.C. Porto și Sporting Lisabona. Ulterior, prestațiile sale au fost apreciate îndelung de Diego Pablo Simeone.

''Cholo'' , un individ introvertit din toate punctele de vedere, a văzut în acest playmaker o soluție pentru semifinalista actualei ediții de Liga Campionilor. Ce-a reușit Diogo să aibă parte de această recunoaștere profundă?! Nimic mai simplu, dragi cititori. Diogo a fost un personaj extrem de influențabil în sistemul de joc al echipei de care aparține în momentul de față, ori știm cu toții că Simeone caută astfel de fotbaliști ce-s dornici să irite adversarii. 

În majoritatea timpului petrecut pe gazon, îndârjirea îi este aliat de nădejde. Gestionează ireproșabil procedeul combinațiilor pe spații reduse/largi cu un coleg aflat în apropiere. Se află într-o permanentă mișcare, ceea ce îi permite într-o oarecare măsură să dezechilibreze adversarii, după care arată o maturitate ieșită din comun, pasând, respectiv șutând decisiv, fără ca portarul să mai aibă vreo reacție demnă de lăudat. 

Acest puști născut în Massarelos debordează de calm în cele mai optime condiții. Găsește întotdeauna momentul oportun de a-și surprinde adversarii și asta m-a atras ca un magnet, pentru că urmăresc cu atenție absolut orice jucător până-n 22 de ani ce poate deveni o referință în istoria fotbalului. Diogo Jota, cu cele 11 goluri reușite până acum în Liga NOS, respectiv 4 assist-uri, constituie de departe un caz plăcut în acest sens. 

Diogo este genul de jucător ce caută contactul cu adversarii, determinând spectatorii să rămână pe scaune. Pe scurt, te obligă pur și simplu să-l respecți pentru ceea ce arată pe gazon. Nu-i tocmai la îndemâna oricui să reușească așa ceva, mai ales că vorbim de-un puștan în vârstă de 19 ani, dar acest lucru nu reprezintă un impediment major dacă într-adevăr îți duci la bun sfârșit misiunea conform căreia ești dornic de succes.

Jumătățile de măsură nu îți garantează saltul către performanță. Un club ca Atletico de Madrid nu se joacă cu focul. Au un departament inteligent de scouting și de îndată ce observă cu proprii lor ochi că fotbalistul în speță performează conform așteptărilor, contactează instantaneu clubul de unde acesta provine pentru a bate palma în privința unei treceri pe Vicente Calderon. 

Începând din luna iulie a acestui an, când va îmbrăca tricoul echipei madrilene, Diogo Jota va încerca să convingă în continuare. Din punctul meu de vedere, această trecere în capitala Spaniei este un binemeritat premiu pentru sezonul excelent din campionat, însă în același timp este obligat de anumite circumstanțe să respecte ca atare nivelul profesionalismului. Simão Sabrosa a reușit să exceleze în sportul rege respectând ca atare factorul moralității. Diogo Jota de ce să fie mai prejos?!












Ousmane Dembélé - un adolescent riguros și perspicace

01:44

Să ai un model în fotbal constituie de obicei un avantaj esențial în privința atingerii potențialului fotbalistic. Sunt foarte mulți adolescenți ce își propun lucruri mărețe încă de la o vârstă în care majoritatea copiilor se află oarecum în postura ucenicilor capabili să înțeleagă rostul pregătirii minuțioase a detaliilor tehnico-tactice, extrem de benefice pe durata carierei sportive. 

De curând, am remarcat un mijlocaș preponderent ofensiv de origine franceză ce se încadrează perfect descrierii de până acum. Se numește Ousmane Dembele, îi are ca idoli pe Lionel Messi și Neymar, evoluează pentru gruparea franțuzească Stade de Rennais, iar în rândurile următoare veți avea ocazia să citiți motivele reale pentru care cred că este un adolescent riguros și perspicace. 

Nu de puține ori ne este dat să studiem îndeaproape, fie și din fața micului ecran, pe cineva dornic să depășească etapa integrării într-un angrenaj obișnuit cu greutățile vieții, ca să zic așa. Pentru cei care nu știu, clubul cu sediul principal în regiunea Bretagne din vestul națiunii recunoscute pentru productivitatea ieșită din comun în sectorul juvenil, nu a reușit până acum să arate microbiștilor de pretutindeni avantajele condițiilor impecabile de perfecționare în sport. 


Totuși, după perioade nefaste în istoria clubului, în prezent sentimentul puternic de apreciere dinspre echipele ale căror membrii cunosc iminent momentul oportun de-a încerca achiziționarea vreunui fotbalist, se simte considerabil, întrucât protagonistul nostru de astăzi este tipul de jucător ce i-ar determina într-o oarecare măsură pe membrii formațiilor galonate ale Europei să îl supravegheze îndelung. 

Dispunând de calități esențiale pentru îndeplinirea misiunii conform căreia devii un adulat al tribunelor ca driblingul pe spațiu redus, viziunea impecabilă asupra jocului, combinarea rapidă cu cel mai apropiat coleg de preajma buturilor adverse, cât și stăpânirea principalului procedeu tehnic menit să ajute irefutabil progresul oricărui jucător profesionist ce constă indubitabil într-o perseverență agreabilă precum centrările de calitate în zone prielnice finalizării, Ousmane a atras atenția scouterilor profesioniști, ce-s vizibil încântați de tupeul acestuia. 

Nu-i de mirare că a ajuns un subiect pe placul diverșilor oameni ce-au obligația morală de-a raporta șefilor fișa individuală a tinerilor talentați ce pot oferi garanții în viitorul apropiat, deoarece se dedică în permanență sportului rege. Reprezintă un caz nemaipomenit de perspicacitate juvenilă, iar acest lucru contribuie decisiv la atingerea apogeului carierei, care va deveni obligatorie în următorul deceniu. La cei 18 ani ai săi, băiatul născut în Vernon conștientizează rolul care i s-a dat de către actualul tehnician al bretonilor, nimeni altul decât Roland Courbis, finalist al Cupei UEFA cu Olympique de Marseille până în anii 2000. 

Este factorul dezechilibrant într-o partidă. Ca și Neymar, respectiv Messi, două legende ale celui mai spectaculos campionat al Planetei, păstrând proporțiile, desigur, Ousmane Dembele reacționează sublim în momente statice ale jocului. Reușește într-o proporție covârșitoare să scoată din joc adversari cu o vastă experiență în anihilarea omului aflat în marcaj. Îi place să irite oponenții cu fiecare ocazie posibilă, crezând în sinea lui, ceea ce nu este un lucru rău deloc, că rezolvă întrucâtva problema demarcării colegilor. 

De altfel, această misiune de bază aș îndrăzni să afirm, îl privilegiază nespus. Băiatul care încearcă din răsputeri să ridice moralul coechipierilor cu acțiuni demne de-un playmaker veritabil își ascultă instinctul de fiecare dată, doborând orice barieră de incertitudine ce aplanează asupra lui. Deși mulți consideră exagerat ridicarea-n slăvi a lui Ousmane, pe motiv că nu merită să fie adus în centrul atenției după numai 20 de prezențe în tricoul roș-negru al francezilor, adolescentul ce îți lasă impresia că s-a maturizat mult prea devreme, oferă argumente solide în ceea ce privește consolidarea poziției în care se află în momentul de față. 

Eu unul, care nu mă las păcălit atât de ușor când vine vorba de publicarea articolelor ce favorizează progresul vreunui puști, sunt convins de faptul că seriozitatea cu care abordează partidele oficiale îl va propulsa în topul diverselor ierarhii ce vor fi anunțate de statisticieni în fotbal, dar știți ceva, acest lucru nu va conta câtuși de puțin, ci mai degrabă gestionarea factorului dezechilibrant despre care vorbeam. Nu-i ușor să te menții, dar Ousmane Dembélé dispune de calități fundamentale în acest sens. Lăsați deoparte statisticile, care-s realmente uluitoare și vizionați un videoclip ce vă va lămuri cu siguranță dacă acest băiat este posesorul unui bagaj tehnic desăvârșit.





















Urmașul lui Jerome Boateng

00:37


Fotbalul nemțesc nu duce lipsă de tineri talentați. Există întotdeauna premize extrem de ridicate în ceea ce privește înlăturarea oricărui dubiu ce aplanează asupra conștiinței juvenile, încercată teribil în diferite ocazii cu putință. Știm cu toții că majoritatea copiilor dornici să-și pună amprenta pe ascensiunea grupării din care fac parte excelează sublim în tentativa respectării progresivității. Rareori un fotbalist de origine germană își bate joc de oportunitățile oferite de încăpățânarea tehnicienilor. Am observat cu proprii mei ochi cum anumiți fotbaliști până-n 21 de ani, propulsați în lupta timpurie și totodată titanică de impunere a maturității în condiții potrivnice, lasă deoparte arhicunoscutul trac tineresc, încercând din răsputeri să mulțumească publicul larg cu evoluții demne de apreciat. 

Nu-i de mirare că o mulțime de fotbaliști germani neajunși încă la apogeul carierei simt într-o oarecare măsură grandoarea căpătată cu foarte multă silință pe gazonul de fotbal. Numele propuse de mine pe acest colț destinat 100% fanilor sunt considerate în prezent persoane de încredere în angrenajul oricăror cluburi profesioniste. Fie că discutăm strict despre echipe precum TSG 1899 Hoffenheim, FSV Mainz 05, Schalke 04, Bayer Leverkusen, Hertha Berlin, Borussia Mönchengladbach sau Hamburger Sport-Verein, rigurozitatea cu care au pătruns în sufletele suporterilor a fost cât se poate de persistentă, generațiile ce urmau să îi înlocuiască cu brio fiind din acest punct de vedere preocupate de eventualele reproșuri în caz de eșec colectiv, ceea ce le-a dat de gândit acestor copii ce pun pe primul plan discplina tactică și nimic altceva.

Din cauza acestei atitudini lăudabile, era doar o chestiune de timp până când buna-credință va triumfa, lăsând astfel loc de progres cu fiecare ocazie posibilă. Jonathan Tah constituie un exemplu pozitiv în acest sens, întrucât fundașul ce aparține în momentul de față de Leverkusen a trecut prin etape esențiale de îmbunătățire al calităților eminamente defensive. Cel asemuit personal cu Jerome Boateng ca stil de joc, a învățat meticulos secretele fundașului într-un timp rapid. Pătrunzând de la o vârstă fragedă în echipa titularilor la Hamburg SV, a fost un imbold moral de care a ținut cont protagonistul meu de astăzi. Convins de faptul că este loc întotdeauna de mai bine, Jonathan s-a antrenat asiduu, dând speranțe compatrioților săi, care erau nerăbdători să descopere potențialul jucătorului.


Tah nu i-a dezamăgit absolut deloc. Mulțumită ambiției sale, care nu cunoaște sub nicio formă efectul deziluziei, purtătorul tricoului cu numărul 4 din tabăra ''aspirinelor'' a oferit motive întemeiate de progres în condiții inoportune. După câteva apariții în tricoul ''hanseaticilor'' ce s-au dovedit a fi nedemne pentru interesele comune ale ambelor părți, Jonathan s-a hotărât să accepte oferta grupării de divizie inferioară Fortuna Dusseldorf, unde timp de câteva luni avea misiunea clară de-a înlătura orice dubiu ce aplana asupra posibilităților de afirmare, întrucât un fundaș simte mirosul revigorării carierei când observă că nivelul competiției din care face parte este superior.

Timpul petrecut pe ESPRIT Arena a contat enorm în dezvoltarea fotbalistică, căci având meciuri în picioare crește automat încrederea în tine însuți. A știut să își organizeze cariera în așa fel încât în prezent să simtă rostul pasiunii sale. Desele încurajări venite pe seama lui din partea diverșilor tehnicieni cu care a avut onoarea să lucreze i-au devenit aliat de nădejde. În momente de luciditate, cooperezi remarcabil, deoarece ai interesul să depășești bariera incertitudinii. Jonathan Tah n-a ezitat să își prezinte ''armamentul din dotare'' , ca să zic așa.

Este genul de fundaș central extrem de agresiv, care nu-ți lasă spațiu de pătrundere. Are darul de a-i șicana pe oponenți. Singurul său defect, important în contextul general, este agilitatea. La cei 1,94 metri ai săi, Tah nu-i genul de fundaș care să se replieze foarte repede, dar compensează această slăbiciune cu un simț al anticipației realmente fabulos. Uneori are tendința să reacționeze prompt asupra arhicunoscutelor tachinări ale atacanților, însă ceea ce contează cu adevărat este că îi domină mental. Chiar la cei 20 de ani ai săi, Jonathan impune respect prin prezența de spirit tipică unui fotbalist ce are ca scop principal anihilarea adversarilor.


Reușește într-o oarecare măsură să își deruteze adversarii, întrucât insistența de care dă dovadă în duelurile unu contra unu îl ajută în tentativa transmiterii încrederii către colegii lui din defensivă. Îmi place că nu tergiversează deciziile prompte de îndeplinire al sarcinilor defensive, adică într-un fel sau altul poziționarea pe gazon îi permite să anticipeze sublim mișcările adversarilor, ceea ce contează cu adevărat în viața unui apărător central. Mai stăpânește un capitol determinant, viziunea asupra jocului. Din acest punct de vedere, analizează în profunzime într-o manieră proprie spațiile de pasare către colegi, dând astfel oportunitatea jucătorilor tehnici să creeze oportunități de gol. 

Amintește de Jerome Boateng prin atitudine, determinare și spirit de sacrificiu. Dacă-n cazul actualului campion mondial cu reprezentativa Germaniei, fotbalul nu mai are secrete pentru el, poate doar când îl are pe Messi ca adversar, glumesc desigur, Jonathan Tah aspiră către idolatrizare. Are tot dreptul din lume să gândească astfel, pentru că datorită seriozității sale întărește ideea conform căreia absolut orice individ preocupat de progres este inevitabil protagonistul unei binemeritate aclamări la scenă deschisă, ori Tah nu-și va dezamăgi staff-ul tehnic, care-i capabil să înțeleagă devotamentul fotbalistului născut în Hamburg. 

Se va perfecționa pe deplin de îndată ce un anumit antrenor va îmbunătăți singurul său defect, amintit în rândurile de sus: agilitatea. Nu este capabil să se redreseze instantaneu în caz că oponentul său din marcaj îl evită cu desăvârșire.Veți constata ulterior că ce-am afirmat acum se va dovedi esențial în cariera acestui tânăr. Până atunci îi urez succes în stoparea minuțioasă a adversarilor întâlniți în cale. Vorba aceea, te maturizezi întâlnind rivali puternici. Jonathan Tah știe acest amănunt destul de bine și va încerca din răsputeri să lase o impresie plăcută în ochii microbiștilor de pretutindeni, dar agasantă în același timp pentru restul competitorilor.







Riechedly Bazoer - un exemplu ferm de mijlocaș cu un grad ridicat de laboriozitate și perseverență

01:50

Olandezii se află într-o perioadă nefastă. Țara recunoscută pentru productivitatea ieșită din comun în privința aparițiilor în lumina reflectoarelor al tinerilor talentați, prin conducătorii oricăror cluburi profesioniste din ''țara lalelelor'' se confruntă în aceste zile cu probleme de ordin structural, întrucât reprezentativa de seniori a ''portocalei mecanice'' deplânge oarecum situația extrem de iritantă în care se găsește.

Dezamăgirea este atât de profundă încât într-un fel sau altul, neincluderea între cele 24 de națiuni ce puteau să-și apere cu mândrie onoarea în Franța, se resimte în concepția fotbaliștilor ce pot oferi garanții în ceea ce privește reapariția dârzeniei de altădată, însă de îndată ce conștientizezi importanța eșecului, restabilirea priorităților esențiale de revenire în top reprezintă indubitabil startul unor binemeritate reflexii profesionale.

Nu-i la îndemâna oricui, mai ales al federalilor, să aibe habar de potențialul oricăror membri ai brigăzii, ca să zic așa. Știm cu toții că dincolo de talent și vremelnicie, conștiința umană respectă în prealabil dezvoltarea proiectului cu scop 100% educativ, întrucât ieșirea dintr-o situație neprevăzută reprezintă irefutabil o problemă generală.


Sunt convins de faptul că Riechedly Bazoer va deveni un produs, dacă nu chiar este deja, aș îndrăzni să spun, al restaurării ierarhice. De-a lungul campaniei dezamăgitoare a preliminariilor pentru asigurarea biletelor de avion din Franța, culminată cu decizii surprinzătoare ale selecționerilor responsabili cu convocările, s-au luat anumite decizii ce întăresc argumentul meu, deoarece ajutorul unor fotbaliști precum Robin van Persie, Arjen Robben, Klaas Jan Huntelaar, Wesley Sneijder sau Nigel de Jong a fost mai degrabă de fațadă. 

În unele situații, reputația nu-ți garantează prezența la un turneu de-o importanță majoră precum Campionatul European. Acest caz constituie de departe o lecție de care olandezii țin cont și încearcă din răsputeri să schimbe liniile cât mai repede cu putință. Momentan nu-și arată intențiile, dar instinctul îmi spune că odată cu începerea rundei preliminare de accedere la următoarea ediție de Campionat Mondial ce se va desfășura în Rusia, vom vedea fețe noi în angrenajul echipei.

Bazoer își așteaptă șansa. Evoluțiile sale din campionat au fost realmente încântătoare. Am avut prilejul să-l urmăresc îndeaproape din fața micului ecran și am ajuns la concluzia titlului acestei postări. Da, afirm răspicăt că Riechedly Bazoer este mijlocașul cu un grad ridicat de laboriozitate și perseverență. Combină cele două elemente cât se poate de natural, atragând spectatorii cu  prestații de gală, tipice unui tânăr dornic de afirmare. 


Fiind un mijlocaș harnic în privința instaurării dominației mentale pe terenul de fotbal, Bazoer își permite într-o oarecare măsură să ajungă în poziție evidentă de a-și vedea numele pe lista marcatorilor, strict datorită calităților sale ce includ '' o doză'' incomensurabilă de intercepții ale baloanelor aflate într-o zonă lipsită de periculozitate. Surprinde în dese rânduri oponentul cu vivacitatea ieșită din comun, dar mai presus de acest lucru respectă ca atare sarcinile care i se dau.

Când deține obiectul muncii, pornește vertiginos spre buturile adverse, fie prin combinații rapide cu un coechipier aflat în apropiere, cât și demarcări specifice unui mijlocaș viclean. Deși are numai 19 ani, Riechedly stăpânește meticulos secretele mijlocașului veritabil, ce nu lasă loc de interpretări în situații obscure. Tocmai de aceea, m-a convins să-l promovez fără a avea vreo reținere în acest sens.

Spiritul combativ de luptă îl propulsează inevitabil în topul aparițiilor din acest sezon competițional în tricoul ''lăncierilor'' , unde a reușit să încânte publicul larg și totodată să ofere Olandei un motiv întemeiat să-l aduleze necondiționat. Își prezintă ''armamentul din dotare'' cum numai el știe și în acest consens favorabil ascensiunii fulminante nu îi rămâne decât să confirme teoria progresivității. Că va reuși sau nu, doar timpul ne va spune acest lucru.


Un produs Blogger.