Featured

Jadon Sancho - victima surplusului de inteligență tactică de la Manchester City

11:20
Manchester City dispune în momentul de față de fotbaliști capabili să irite orice oponent întâlnit în cale. Dispun de-o linie mediană excepțională. Nume precum Kevin de Bruyne, David Silva, Riyad Mahrez, Bernardo Silva, Raheem Sterling sau Ilkay Gundogan îți garantează succes pe toate planurile, însă în același timp aceste figuri proeminente ale sportului rege, cu al lor aplomb dinamic cauzează probleme majore celor ce urmează să ia contact cu rigorile stricte de perfecționare.

Josep Guardiola y Sala, managerul campioanei en-titre din cel mai mediatizat campionat al Planetei, a fost pus și este totodată în situația să gestioneze cu dificultate un lot numeros cu potențial uriaș, ori acest lucru produce disconfort în situașii neașteptate. Pleiada de tineri talentați ce vin din urmă sunt nevoiți  să își aștepte rândul, cât și să aleagă o destinație propice dezvoltării profesionale.

De un asemenea scenariu nedorit a avut parte Jadon Sancho, de departe cel mai talentat copil avut la dispoziție de ''cetățeni'' până în momentul plecării în Germania la Borussia Dortmund. Problema lui Jadon era că Manchester City nu îi oferea meciuri în picioare, astfel că decizia semnării contractului cu BVB a venit de la sine, întrucât galben-negrii nu treceau printr-o perioadă fastă, considerând justă înrolarea într-un proiect benefic ascensiunii personale.

Venit pentru numai 7 milioane de euro în sânul ''zidului galben'' , Sancho era pur și simplu ușurat de situația creată inoportun la Manchester City și avea de gând să mulțumească pe această cale Borussiei Dortmund pentru faptul că i-au înțeles pe deplin motivele întemeiate de-a părăsi clubul ce se presupunea a fi esențial creării unui statut important printre adolescenți.

Cu moralul extrem de ridicat, Jadon Sancho mai avea de îndeplinit o simplă formalitate în ceea ce privește integrarea propriu-zisă la nevoile comune ale societății nemțești recunoscută global ca fiind esența atașamentului uman. Știm cu toții că Borussia Dortmund, prin fanii ei, ''te adoptă'' instantaneu de îndată ce observă patima cu care încerci din răsputeri să arăți că îți pasă cu adevărat de familie.

Calitățile tehnico-tactice ale acestui adolescent născut în Camberwell sunt o mină de aur în acest sezon compețional pentru Borussia Dortmund. Incursiunile de pe ambele benzi ale terenului în careul advers, fie prin acțiuni individuale, respectiv prin cooperări cu diverși coechipieri pentru destabilizarea mecanismului defensiv al adversarilor, s-au dovedit propice întemeierii unei iluzii fantastice în vestiar, cât și în rândul gălăgioșilor suporteri din vestul Germaniei.

Este minunat să știi că prin aportul tău ofensiv creezi așteptări nebănuite. Jadon Sancho, prin conștiinciozitatea extrem de ridicată, (a știut să plece de la o echipă ce dorea faimă globală la una pusă pe fapte mari) prezintă în momentul de față garanții pentru apariția performanței - o misiune stopată pentru o perioadă de rivalii tradiționali în umplerea vitrinii cu trofee importante, Bayern Munchen. 

Această senzație apărută brusc nu este întâmplătoare. Protagonistul meu de astăzi este ajutat necondiționat de-un staff recunoscut în Germania pentru productivitate pe gazon, ceea ce îi conferă încredere deplină în forțele proprii pentru a răzbate într-o direcție favorabilă tuturor. Lucien Favre, actualul tehnician al Borussiei Dortmund, se laudă cu anumite isprăvi somptuoase.

Prin bagheta sa magică au trecut jucători precum Blerim Dzemaili, Gokhan Inler, Lukasz Piszczek, Marc-Andre Ter Stegen, Granit Xhaka sau Marco Reus - nume care în prezent justifică prin prestațiile lor faptul că Jadon Sancho poate urma oricând destinul acestora. Dacă ați urmărit cu atenție meciurile echipei nemțești din acest sezon veți constata că Sancho este lipsit de carențe tehnico-tactice. 

Pare, din punctul meu de vedere, ''liantul'' între compartimentul median și cel de atac, unde prezența lui de spirit ajută enorm Borussia Dortmund și în același timp se bucură de sprijinul colegilor în a uita definitiv de perioada petrecută în academia celor de la Manchester City, unde dorea cu insistență să facă pasul spre seniori, dar a fost victimă colaterală a surplusului de inteligență tactică în rândul fotbaliștilor avuți la dispoziție de echipa engleză. Rămâne de văzut dacă într-adevăr continuă parcursul excelent de până acum, cu pase decisive demne de playmaker veritabil și finalizări ale acțiunilor colective ce amintesc de acel fotbalist pus pe fapte mari care nu se mulțumește cu puțin.

P.S. Succes în carieră, Jadon Sancho!



Houssem Aouar - un urmaș demn al polivalenței și profesionalismului unui compatriot

16:33
Fotbalul francez excelează în momentul de față la absolut orice nivel permis de către UEFA. Dispunând de oameni extrem de capabili să ofere condițiile optime de căpătare a idolatrizării, respectiv respectului de sine, copiii atrași exclusiv de fenomenul fotbalistic se înhamă într-o misiune dificilă, dar în același timp benefică atingerii obiectivelor personale.

Cluburile profesioniste oferă bucurii inimaginabile acestor suflete încât aceștia reușesc într-o proporție covârșitoare să evolueze corespunzător pe toată durata uceniciei și de îndată ce parcurg etapele minuțios încearcă din răsputeri să mulțumească celor ce i-au acceptat în familie, ca să zic așa.

Am observat cu toții cum persoane înzestrate tehnico-tactic au arătat tărie de caracter în momente total neașteptate pentru interesele comune. În situații de genul celei prezentate aici facem diferența între un copil dornic de afirmare și unul care se mulțumește doar cu experiența căpătată în toți acești ani grei pentru formarea profesională.

Exemple precum Michel Platini, Alain Giresse, Marius Tresor, Jean Tigana, Bixente Lizarazu, Zinedine Zidane, Thierry Henry sau Kyllian Mbappe conferă publicului larg încă de la început o senzație unică, propice fidelității. Este aproape imposibil să nu te mai intereseze absolut deloc ceea ce realizează săptămânal favoriții tăi, indiferent care sunt respectivii în cauză.

Monitorizarea permanentă poate fi sortită eșecului sau în cel mai bun caz oferă satisfacții nebănuite. În prezent, mă confrunt cu o situație asemănătoare. Individul care inspiră o mulțime de microbiști dornici să adauge pe lista lărgită anumite figuri proeminente ale sportului rege se numește Houssem Aouar.

Mijlocașul creativ al grupării franțuzești Olympique Lyon mi-a demonstrat că merită cu prisosință un loc în acest colț dedicat 100% tinerilor talentați, întrucât n-a ezitat să demonstreze celor ce au avut curajul să mizeze pe implicarea acestuia în revirimentul fostei semifinaliste a Ligii Campionilor că nu s-au înșelat sub nicio formă apelând la serviciile sale.

A reușit păstrând tonul profesionalismului extrem de ridicat. I-a fost ușor să conștientizeze importanța regăsirii pe viitor în angrenajul echipei antrenate în prezent de către Bruno Genesio, întrucât instinctul primar de dezvoltare profesională era infiltrat deja în concepția puștiului născut chiar în orașul de care aparține echipa patronată de Jean Michel Aulas.

Houssem știe să răspundă pozitiv momentelor delicate în care se află colegii săi. Dispunând de-o capacitate enormă de efort, 8-ul celor porecliți ''les gones'' pune o cărămidă în întărirea fundației compartimentului median, unde alături de Tanguy Ndombele, Pape Diop și Bertrand Traore formează un ''romb'' robust și alert în momente de pierdere a posesiei, ceea ce oferă protagonistului meu de astăzi libertate deplină de mișcare.

Îmi amintește de-un alt component al lyonezilor, nimeni altul decât Laurent Fournier, unul dintre cei mai respectați academicieni ai uneia dintre cele mai apreciate grupări franțuzești în momentul actual. Dacă în cazul fostului mijlocaș creativ al anilor 90 soarta i-a oferit momente de neuitat în tricoul celor de la PSG, Houssem Aouar pare de neclintit în privința acceptării unei provocări asemănătoare.

Cu toate că ar avea 100% de câștigat în privința aspectului financiar, Aouar, la cei 20 de ani ai săi, nu se gândește momentan la părăsirea corabiei, demonstrând o fidelitate ieșită din comun. Are motive întemeiate în justificarea deciziei sale. Cunoaște îndeaproape istoria clubului din estul Franței și nu se va opri până când fanaticii suporteri ai celor de la Olympique Lyonnais nu îl vor venera ca pe foștii idoli ai tribunelor de pe Groupama Arena, fostă Stade Gerland.

Ceea ce a învățat Houssem Aouar din momentul debutului său survenit la numai 17 ani este că indiferent de zilele proaste pe care le are absolut orice fotbalist implicat în fenomen, ești obligat de anumite părți, aici includ structura managerială și impresarială a jucătorului, să nu încetezi în a crede 100% că succesul va apărea la un moment dat.

Prin spiritul combativ de luptă, fantezia nebănuită în duelurile aprige cu diverși adversari întâlniți în cale, cât și implicarea excesivă în finalizarea acțiunilor preponderent ofensive, Aouar va stârni admirația unor cluburi cu o istorie realmente senzațională și de ce nu, când momentul o va cere cu adevărat, ambele părți vor cădea de comun acord în privința unei colaborări fastuoase.



Kai Havertz - antidotul ''aspirinelor'' în saltul calitativ așteptat de fani și conducerea clubului

00:48

Bayer Leverkusen a avut un sezon competițional de-a dreptul catastrofal. Încheind de abia pe locul 12 din 18 echipe participante în Bundesliga, ''aspirinele'' caută cu atenție soluțiile optime de redresare colectivă, întrucât conducerea clubului german se simte nevoită oarecum să schimbe liniile (nu ca la hochei pe gheață, totuși, dar undeva pe acolo) în așa fel încât părțile implicate să fie pe deplin mulțumite de riscurile asumate. 

Din punctul meu de vedere, fosta finalistă a Ligii Campionilor are nevoie urgentă de fețe noi în angrenaj. Chiar dacă pare greu de crezut, s-a observat limpede o plafonare dăunătoare intereselor comune. Mulți jucători actuali nu și-au dorit câtuși de puțin să progreseze ca-n anii precedenți, iar această iminentă stare de automulțumire s-a resimțit în concepția majorității fotbaliștilor avuți la dispoziție de cel care conducea până nu demult destinele clubului cu o tradiție vastă în atingerea potențialului fotbalistic, Roger Schmidt. 

De când neamțul a părăsit corabia, roș-negrii se zbat într-o mediocritate neașteptată. Sunt exemple de jucători care au dorit enorm să plece în altă parte, respectiv să refuze absolut orice discuție cu caracter sportiv, însă căpătarea respectului de sine îi determină pe unii sau alții să consulte minuțios avantajele create de pe urma bulversării generale, astfel că dintre cei ce doresc neapărat să elimine disconfortul creat aiurea de colegi, instantaneu se crează un mediu oportun saltului calitativ. Într-o astfel de conjunctură apare inevitabil antidotul ieșirii dintr-o situație neprevăzută.

Răspunsurile la probleme majore se găsesc, după cum bine știm cu toții. Contează, bineînțeles, modul în care îți pregătești asiduu calea de atac la absolut orice nelămurire și de îndată ce ajungi în postura de-a stabili împreună cu omul considerat de tine extrem de util redescoperirii suveranității, automat ești cu un pas în fața îndeplinirii misiunii conform căreia redevii fidel principiilor de viață. Având această atitudine prielnică, inspiri răspunsul, ca să zic așa, insuflându-i mentalitatea necesară câștigării unei binemeritate idolatrizări sportive. 

Kai Havertz, un playmaker originar din Aachen, reprezintă de departe acel antidot necesar relansării istoriei arhicunoscute printre microbiștii de pretutindeni ce aderă la factorul spectaculozității. Acest copil în vârstă de numai 17 ani este motivul pentru care Bayer Leverkusen speră în continuare să încânte publicul larg cu evoluțiile tuturor celor implicați în fenomen. Kai îmi lasă impresia că înțelege perfect beneficiile promovării în cadrul echipei de seniori. Neavând trac, Havertz și-a justificat debutul în cadrul Bundesligii la o vârstă inoportună întâmpinării greutăților. 

Fiind în prezent cel mai tânăr jucător profesionist care a debutat pe prima scenă fotbalistică din Germania, Kai Havertz pare înzestrat tehnico-tactic încât i-ar face invidioși pe mult mai celebrii săi compatrioți Michael Ballack și Mesut Ozil, care i-a lăsat realmente cu gura căscată atunci când a doborât un alt record de precocitate, devenind în acest sezon cel mai tânăr marcator din istoria campionatului german.


Apreciez calmul nemțesc la acest băiat. De fiecare dată când am ocazia să îi urmăresc calitățile ireproșabile de playmaker, Kai diversifică într-o proporție covârșitoare atribuțiile avute în sistemul de joc gândit laborios de către Tayfun Korkut, înlocuitorul lui Roger Schmidt. Nu ezită să devină agresiv în momente de importanță majoră, când de altfel nivelul implicării sufletești trebuie să depășească barierile normalității, dar mai presus de acest lucru jocul său strict ofensiv de această dată îl avantajează enorm, superlativele neîntârziind să apară. 

Combină meticulos cu un coleg aflat în apropiere, invitându-i ulterior pe cei cu factor de decizie pe teren să își arate exemplar autoritatea pozitivă în momente de acalmie. În afara simțului periculozității, Havertz dispune de-o forță inimaginabilă în executarea șutului spre buturile adverse. Portarilor nu le vine să creadă câteodată cum mingea trece amețitor de aceștia în plasă... ori, dați-mi voie să menționez acest lucru, situația de față nu este la îndemâna oricui dacă nu dispune de consimțământ. 

Protagonistul meu de astăzi este un aliat de nădejde în prevenirea eventualelor greșeli apărute în timpul jocului. Ocupând una dintre zonele cele mai jucate cu obiectul muncii, Kai Havertz redresează sublim micile dezavantaje, punând presiune pe adversari prin exercitarea unui pressing extrem de alert în zone relativ neexploatate corespunzător de oponenți, oferind totodată echilibrul necesar compactării compartimentului median. 

Aceste calități stăpânite minuțios coroborate cu dorința arzătoare de-a cunoaște sentimentele victoriei îi conferă starea optimă de-a fi responsabil cu acțiune sale, care nu-s de neglijat în acest sens. Va veni o vreme în care jocul său bazat pe-o seriozitate ieșită din comun va fi înlocuit de fantezia ripostei morale în caz de nereușită, iar acest lucru îi poate dăuna în viitorul apropiat, dar din câte am văzut până acum, nu pare genul de jucător să cedeze inițiativa atât de ușor.

Kasper Dolberg - o propunere atractivă pentru granzii Europei a unui reputat scouter danez

17:13

John Steen Olsen vă spune ceva?! Probabil că nu, însă microbiștii ce-au avut ocazia să urmărească fotbalul anilor 60-70 îl știu cu siguranță, asta în ciuda faptului că nu aveai oportunitatea de-a afla cele mai recente noutăți ale favoritului tău precum în prezent. Acest domn în vârstă de 74 ani este recunoscut în industria scouting-ului european drept un individ extrem de scrupulos și convingător totodată cu propunerile de jucători dornici de celebritate. 

Ajax Amsterdam este gruparea norocoasă ce-l are în ograda proprie de peste două decenii, mai precis 22 de ani. Este specializat în descoperirea materialului juvenil capabil să ia ochii tuturor. Fie că propune un fundaș de bandă, mijlocaș creativ sau atacant extrem de vivace în duelurile arțăgoase cu diverși adversari întâlniți în cale, domnul Olsen știe întotdeauna ce copii să aducă în patria regretatului Johan Cruyff. 

Printre comorile sale, ca să zic așa, se află Christian Eriksen, Zlatan Ibrahimovic sau Arkadiusz Milik. Cunoscându-și instinctul de clarvăzător, John Steen Olsen a urmărit în Danemarca natală puștani cu anumite calități esențiale înrolării într-un proiect benefic dezvoltării personale. Perioadele lungi și extenuante totodată petrecută în jurul diverselor cluburi ce aveau în componență lot de copii și juniori îl determinau subit să își noteze meticulos absolut orice calitate, respectiv defect, al reprezentantului de seamă.

În timpul misiunii specifice unui scouter veritabil, a fost plăcut surprins de-un compatriot. Scena respectivă se derula fascinant în Silkeborg, oraș aflat în centrul națiunii preocupate în mod deosebit de-o bunăstare desăvârșită. Un blondin extrem de ager și abil tehnico-tactic l-a determinat să îi acorde timp neîncetat de evaluare generală și de îndată ce s-a convins că nu mai este loc de vreo amânare în cazul său, s-a dus personal la puștiul în cauză, convingându-l să se alăture ''lăncierilor'' . 

Kasper Dolberg a trecut printr-un proces amplu de perfecționare încă din momentul parafării actelor conform căruia aparținea 100% de gruparea recunoscută global ca fiind un punct de pornire atractiv pentru căpătarea idolatrizării. Din 2015, an în care a fost ajutat să cunoască într-o proporție covârșitoare secretele meseriei de fotbalist inclusiv de George Ogăraru, secund la echipa secundă din Amsterdam, Kasper a impresionat pe toată lumea cu bagajul său tehnic ce avea și încă are la bază o mulțime de calități preponderent ofensive, definitorii în privința unui binemeritat salt calitativ. 

Ceea ce m-a atras la acest copil, și nu doar pe mine, asta-i clar, a fost capacitatea de-a înțelege sublim avantajele care le deține ca om de gol. Știe să combine rapid în așa fel încât adversarul să fie surprins de mobilitatea arhicunoscută atacanților, mai are pe deasupra un stil de dribling asemănător idolului său, nimeni altul decât Dennis ''non-flying dutchman'' Bergkamp, ce propune ridiculizarea oponentului prin trecerea balonului de zona propice intervențiilor brutale, respectiv un simț al porții extraordinar pentru un copil neajuns la deplina maturitate sportivă.

Datorită calităților stăpânite în mod autoritar, nu rămâne foarte mult timp în cadrul lotului de juniori și primește din partea conducerii olandeze o veste neașteptată, dar esențială dezvoltării fotbalistice: promovarea definitivă în cadrul echipei de seniori. Dolberg își vedea visul împlinit la doar un singur an distanță de legitimarea sa în ''sânul familiei lăncierilor'' . Din momentul respectiv, cariera sa de până acum a cunoscut doar satisfacții profesionale. Kasper a dat dovadă de-o seriozitate tipică vârfului de lance într-un angrenaj profesionist. neiertându-i pe rivali.

Modul în care și-a construit propria identitate în cadrul grupării antrenate de Peter Bosz este tipic campionilor veritabili, întrucât nu a întâmpinat probleme în privința îmbunătățirii vizibile a jocului predominant colectiv și datorită atitudinii sale ce promovează indubitabil clasicul duel dintre dorință și obiectiv, a pătruns într-o zonă prielnică intereselor ambelor părți. Spre exemplu, protagonistul meu de astăzi și-a pus amprenta pe parcursul demn de apreciat al olandezilor în Europa League, fiind la un singur pas de disputarea unei finale europene.


Știți cu toții, bănuiesc, că Ajax a învins în prima manșă din semifinalele Europa League pe francezii de la Olympique Lyon cu scorul de 4-1, rezultat final venit după o prestație remarcabilă a echipei cu o medie de vârstă până în 23 de ani... Kasper Dolberg a contribuit cu un gol și o mulțime de acțiuni benefice coechipierilor din avanposturi, dar mai presus de acest lucru contează cu adevărat că nu încetează să progreseze sublim. Este un jucător ce cunoaște în prealabil secretul luării deciziei oportune în momente favorabile.

A demonstrat acest lucru în cei doi ani petrecuți la Ajax Amsterdam, tranșând în favorea sa misiunea conform căreia trebuia să se achite conștiincios de diverse țeluri profesionale. Nu-i de mirare că mulți specialiști din lumea fotbalului îi prevăd o carieră remarcabilă, cu bune și rele, ce-i drept, dar care tinde să îl aducă în postura fericită de a-și știi numele plasat într-o categorie selectă de fotbaliști extrem de talentați ce s-au bucurat de aprecierile gălăgioșilor suporteri ai Ajax-ului.

Senzația ce-o trăiește acest băiat este de-a dreptul fantastică. Nu-i ușor să devii un jucător de bază al celei mai galonate echipe olandeze încă de la o vârstă atât de fragedă, 19 ani, împlinește 20 în data de 6 octombrie. Acest lucru nu a constituit o problemă majoră pentru cel văzut ca fiind un jucător ''3 în 1'' , deoarece dispune de abilitatea extraordinară de-a păcăli oponenții ca Bergkamp, se folosește de neîncetatele lupte duse în favoarea sa cu aceștia precum Zlatan Ibrahimovic, cât și stăpânirea simțului porții ca Jon Dahl Tomasson, îl vor ajuta cu siguranță să devină o țintă atractivă pentru granzii Europei.


Kylian Mbappé Lottin - urmașul unui campion european și mondial

21:00

Fotbalul nu încetează să ne surprindă. Apariția vreunui tânăr preocupat în mod deosebit de factorul celebrității a devenit un subiect atât de plăcut pentru microbiștii de pretutindeni încât am ajuns la concluzia certă că reprezintă de departe o șansă unică de a-i acorda atenție sporită în așa fel încât respectivul protagonist să aibe parte de recunoștința voastră în viitorul apropiat. Am scris de-a lungul anilor petrecuți în acest spațiu virtual o sumedenie de puști cu un simț dezvoltat al responsabilității. 

Astăzi nu mă voi abate de la regulă și vă îndemn pe această cale să parcurgeți rândurile următoare cu foarte mare atenție, deoarece veți constata că subiectul articolului meu de astăzi este înzestrat tehnico-tactic și are șansa enormă de a-i călca pe urme unui campion european și mondial cu selecționata Franței, devenit ulterior o legendă a sportului rege. 

Ca să ajungă în postura unui campion veritabil, respectat într-o proporție covârșitoare, ca David Trezeguet, Kylian Mbappé Lottin este obligat într-o oarecare măsură să fie atent la anumite detalii în ceea ce privește impunerea propriu-zisă în fața oricărui fundaș advers. Abordarea acestei situații constituie de obicei un avantaj enorm în gestionarea sublimă a eventualelor zile proaste, pe care le avem cu toții, indiferent că ești considerat un zeu, respectiv un amator de prin ligile inferioare.
Kylian respectă în totalitate ideea dezvoltării progresiei profesioniste, întrucât calitățile sale se bazează exclusiv pe înlăturarea oricărui adversar întâlnit în cale. Se folosește de aportul tinereții în dueluri neprevăzute, driblând în regim de viteză precum Thierry Henry și de îndată ce se descotorosește de oponenți, intră în combinații letale cu coechipierii, demarcându-se identic ca David Trezeguet, finalizând acțiunea cu gol/goluri. 

Ceea ce m-a atras la acest puști în vârstă de numai 18 ani, pe care îl urmăresc încă de când avea 16 ani, unde a reușit să mă impresioneze la un turneu final rezervat juniorilor, câștigând trofeul european împreună cu alți fotbaliști cu origini franțuzești, este puterea de decizie ieșită din comun. Știe în permanență când să ia deciziile oportune finalizării acțiunii de joc. Având această calitate indispensabilă atacanților de rasă, Kylian nu ezită să ofere publicului larg o mostră din sfaturile primite în timpul junioratului de la persoane extrem de competente. 

Marja de progres care o are Mbappé este încă neexploatată la maximum, însă ceea ce contează cu adevărat este că impune un ritm incandescent și totodată prioritar ascensiunii fulminante, nerefuzând diverse ocazii de a-și ridiculiza pe cât posibil adversarii. Nu reușea să aibă această atitudine fără o pregătire minuțioasă. Este conștient că fără factorul seriozității, cariera lui, extrem de prodigioasă până în momentul de față, va fi sortită eșecului. 


Profită îndelung de aparițiile pe gazon. Gândind precum un oportunist incurabil, Mbappé reușește de fiecare dată să producă rumoare pe stadionul Louise II, unde evoluează gruparea ce-l deține în proprietate, AS Monaco. Nu așteaptă favoruri inoportune, ci luptă pentru dobândirea acestora, crezând în puterea destinului. 

În acest sezon competițional, suporterii monegascilor îl adoră și de îndată ce continuă forma senzațională căpătată în decursul unor luni extenuante de acceptare al unui rol într-un angrenaj propice performanței, cu siguranță va ajunge în postura de a-i fi apreciate eforturile. Mai este ajutat și de faptul că este coleg cu anumiți fotbaliști ce îl îndeamnă să ducă la bun sfârșit misiunea conform căreia respectă relația profesională cu staff-ul tehnic.

Puneți-vă în pielea lui pentru câteva momente și veți vedea că de îndată ce Falcao sau Joao Moutinho îți arată calea spre succes, automat ești motivat să mulțumești pe cât posibil pe toată lumea. Ei bine, Kylian a respectat cerințele ca atare și în prezent se bucură de-o simpatie extraordinară, venită atât din partea colegilor mai experimentați, cât mai ales al spectatorilor, care-s după părerea mea, principalii artizani în generalizarea unei isterii binevenite în jurul său.


Leon Bailey - atracția unei națiuni recunoscută global pentru aparițiile muzicale de excepție ale inegalabilului Bob Marley

21:45
Sportul rege surprinde uneori... Microbiștii de pretutindeni  sunt extaziați de aparițiile unor cazuri de fotbaliști proveniți dintr-o națiune fără palmares deosebit. Cu perseverență și mai presus de acest lucru, inspirație, câștigi admiratori și totodată respectul tuturor. 

Vorbind strict de organizarea ireproșabilă a dezvoltării fotbalistice, rareori clachezi inexplicabil în tentativa perfecționării depline, indiferent din ce zonă aparții, dacă într-adevăr urmezi pașii corespunzători. 

Este și cazul unui fotbalist născut în țara recunoscută pentru celebrul stil muzical reggae, dus la rang de artă de inegalabilul Bob Marley. Numele puștiului este Leon Bailey, aparține de K.R.C Genk și în rândurile următoare aveți ocazia să cunoașteți îndeaproape fotbalistul dornic de creșterea popularității globale.


Leon răzbate într-o direcție favorabilă intereselor personale. Transferat din Slovacia, unde alături de AS Treňcin simțea inevitabil că inspiră încredere conducătorilor clubului belgian de îndată ce aflase prin intermediul impresarului său că scouteri ai celor de la Genk îl urmăresc încontinuu, Bailey își propunea lucruri mărețe, de care avea să se bucure ulterior.

Jamaicanul n-a ezitat să etaleze calitățile esențiale unei 'aripi moderne'. Evită adversarii într-un mod ce l-ar face invidios inclusiv pe Riyad Mahrez. Combină rapid cu un coleg și ajutându-se de faptul că răspunde pozitiv periclitării buturilor adverse, își ordonă sublim mișcările încât publicul, indiferent că este al adversarilor, respectiv al fanilor proprii, se ridică în picioare aplaudând tentativele sale, care-s bazate pe inteligență într-o proporție covârșitoare.

Se observă limpede că Leon Bailey este de departe un caz fascinant, întrucât profită îndelung de șansele afirmării într-o etapă esențială perfecționării depline. La numai 19 ani, puștiul originar din Kingston respectă căile excelenței umane. Nu arată îngâmfare absolut deloc, deși motive ar avea...

Acest lucru m-a determinat să îi acord spații largi, deoarece nu uită obligațiile morale de care trebuie să țină cont până în momentul agățării ghetelor-n cui. Nu doar acest aspect, desigur, ci și clarviziunea impecabilă asupra jocului, îndârjirea specifică caracterelor puternice, cât și altruismul caracteristic poziționării de pe gazon.

Îi place adesea să fie servantul de ocazie pentru colegii din avanposturi, dar în același timp nu ezită să ia deciziile importante în momente cruciale, ori acest lucru nu reușești să îl stăpânești dacă tratezi iresponsabil factorul disciplinei sportive.

Originile l-ar trăda instantaneu, însă educația belgiană l-a responsabilizat în așa fel încât eventualii admiratori ai acestuia să nu devină dezamăgiți de prestațiile puștiului.

A fost nevoie de un singur an de adaptare la rigorile fotbalului belgian, extrem de util creșterii oportune în valoare și apreciere pentru ca Leon Bailey să fie recunoscut oficial drept speranța precedentei ediții de campionat, unde a încântat asistența cu incursiunile pe ambele benzi ale terenului, conștientizarea diverselor oportunități, respectiv dorința arzătoare de atragere al unor personaje neutre, (mă pot considera astfel...) ce i-ar crește enorm popularitatea sportivă.

De aici și până să devină atracția unei națiuni recunoscută pentru aparițiile muzicale de excepție ale inegalabilului Bob Marley nu a mai fost decât un singur pas... Rămâne de văzut dacă puștiul va continua în acest ritm, însă un lucru este sigur: nu avea cum să lipsească de pe această pagină.






Gabriel Barbosa - urmașul celui mai apreciat fotbalist brazilian al momentului

17:16
                                                                                                                                                                   
Neymar, de departe cel mai idolatrizat fotbalist de origine braziliană al momentului, are un urmaș la echipa ce i-a oferit șansa să se remarce în țara natală. Gabriel Barbosa, poreclit 'Gabigol' , i-a luat locul idolului său la FC Santos, echipă recunoscută pentru curajul de-a arunca în luptă puști extrem de promițători. Puștiul în vârstă de numai 19 ani tocmai a debutat în tricoul celei mai medaliate națiuni la Campionatul Mondial, unde a reușit să-și treacă numele pe lista marcatorilor într-un amical cu statul Panama, premergător debutului oficial al sud-americanilor în ediția centenară a Copei America. 

Dunga, selecționerul brazilienilor, i-a dat această șansă strict datorită prestațiilor demne de lăudat în Brazilia, acolo unde a încântat pe toată lumea cu clarviziunea impecabilă asupra jocului, driblingurile de efect pe spațiu redus, cât și finalizările precise venite de pe urma unor demarcări letale. S-a ținut conștiincios de treabă, mulțumindu-le antrenorilor de la Santos pentru încredere încât în prezent a ajuns să aibă aceste calități necesare unui om aflat în cea mai solicitată zonă de acțiune din sportul rege. A reușit acest lucru într-un interval relativ scurt de timp, întrucât se vedea cu ochiul liber, (eu am avut ocazia să observ, slavă Domnului...) că este destinat 'să cucerească Everestul'. 

2013 a fost anul debutului său în tricoul alb. După cum era de așteptat, n-a arătat încă de la bun început că stăpânește majoritatea calităților indispensabile unei 'aripi moderne' și de îndată ce timpul avansa, protagonistul meu de astăzi învăța secretele atacanților de clasă. Avându-l ca idol pe Neymar, Gabigol' s-a inspirat într-o proporție covârșitoare de la acesta, însă n-a făcut vreun abuz major în acest sens, înțelegând că nu-i suficient doar să creezi un spectacol pentru suporterii veniți să te susțină necondiționat. A muncit ca un ucenic ce era în urmă cu trei ani, urmând pe parcus să cunoască într-adevăr beneficiile misiunii la care a fost supus. 


Timpul petrecut alături de oameni capabili să evalueze corespunzător necesitățile oricărui membru al grupării unde odinioară Pele stabilea recorduri greu de doborât, i-a fost de mare folos, deoarece trata într-un mod cât se poate de profesionist absolut orice oportunitate de savurare a timpului petrecut pe gazon. Știm cu toții că dacă dorești nespus să devii un subiect plăcut pentru microbiștii de pretutindeni, ești obligat de circumstanțe să trăiești cumsecuvine clipa, ori în cazul lui Gabriel Barbosa, această situație este similară cu ambiția arhicunoscută a brazilienilor de-a triumfa în premieră la Jocurile Olimpice.

Știe să depășească absolut orice perioadă nefastă. Reușește în prealabil să își modifice anumite carențe pe timpul celor 90 de minute regulamentare, ceea ce denotă o remarcabilă dorință arzătoare de perfecționare, unde în majoritatea cazurilor îi atragi de partea ta pe eventualii critici de moment. Eu, unul, am constatat că debordează de optimism când pășește pe gazon, eliminând astfel stările inoportune de trac sportiv, iar acest lucru m-a determinat să-l consider urmașul lui Neymar, pentru că idolul său nu se teme de nimeni și nimic când vine vorba de îndeplinirea misiunii personale, dar mai presus de acest lucru contează cu adevărat să îți susții ideile de joc.

Stăpânește minuțios duelurile unu contra unu, fiind din acest punct de vedere un brazilian veritabil, născut și crescut pe celebra Copacabana, plajă aflată la cinci ore și jumătate de parcurs cu mașina personală de reședința sa din São Bernardo do Campo. De asemenea, agreez spiritul său combativ de luptă. Când simte jocul, adversarii se miră cum să-l deposedeze și automat să oprească acțiunea de joc. Ca și-n cazul lui Neymar, 'Gabigol' își rezervă neîncetat timp asupra umilirii oponentului întâlnit în cale, ceea ce nu-i tocmai rău pentru un aspirant la gloria supremă, însă procesul dezvoltării nu trebuie să se oprească la acest capitol.


Sunt multe lucruri de îmbunătățit la un fotbalist de numai 19 ani. Neymar a avut nevoie de cel puțin jumătate de deceniu să înțeleagă perfect rostul orgoliului personal. În concepția oricărui brazilian pur-sânge apar momente de iritare profundă, dar privind înspre celălalt colț al factorului comportamental ai șansa enormă de consacrare sportivă de îndată ce pui deasupra oricăror tachinări normale acea senzație fastuoasă ce îți garantează pătrunderea în elită. Gabriel Barbosa, din fericire, trăiește viața de fotbalist într-o astfel de manieră, dar în același timp trebuie să compenseze starea irascibilă cu apariția euforiei îndelungată.

Te simți diferit când trăiești la intensitate maximă absolut orice eveniment sportiv, fie că este semnificativ, respectiv de interes scăzut, astfel că va avea prilejul să cunoască instantaneu beneficiul idolatrizării. Gabriel Barbosa conștientizează această oportunitate și sunt convins de faptul că își va vinde scump pielea, ca să zic așa, în privința unei medalii șefuitoare în următoarele trei luni, unde va avea prilejul să muncească asiduu alături de profesioniști desăvârșiți, bonusul constând în revederea cu idolul său în luna august, când sunt programate meciurile oficiale de la Olimpiada de vară din Rio de Janeiro.

În final nu-mi rămâne decât să vă urez vizionare plăcută în cazul în care doriți, desigur, să-l urmăriți îndreaproape pe 'Gabigol' și selecționata Braziliei la Copa America, unde va întâlni în faza grupelor națiuni precum Haiti, Peru sau Ecuador, urmând mai apoi în funcție de rezultatele obținute să cunoască dificultatea fazelor superioare ale competiției supreme de pe continentul sud-american. Că îi veți deveni simpatizant sau nu, este problema strict a voastră, dragi cititori.

P.S. Îți urez succes în carieră, Gabriel Barbosa. Multă baftă în continuare.




































                                                             

Gabriel Jesus - tânăr preocupat de factorul celebrității și respectării legendelor clubului Palmeiras

09:59

Palmeiras redevine, încet, dar sigur, o grupare extrem de atractivă. Ca și-n cazul generațiilor anterioare intrării în milleniul 3, mai precis anii 90, ''alb-verzii'' dispun de anumiți fotbaliști, fie ei ajunși la o maturitate sportivă ieșită din comun, respectiv tineri talentați ce pot oferi colectivului o mostră de îndârjire benefică intereselor personale. 

Nu știu câți dintre voi vă amintiți de faptul că Roberto Carlos, Edmundo, Djalminha, Rivaldo, Junior Baiano, Roque Junior, Cesar Sampaio sau Marcos au contribuit decisiv la formarea caracterelor puternice. Modul în care aceștia s-au dedicat sufletește progresiei fotbalistice i-a îndemnat pe ceilalți să caute rețeta succesului în privința perfecționării depline.

Echipa ce în anul 1999 cucerea în premieră cea mai titrată competiție intercluburi de pe continentul sud-american avea în componența sa jucători ce s-au încununat ulterior campioni mondiali, iar acest lucru îi îndeamnă pe cei care se hotărăsc irefutabil să urmeze calea eroilor în cel mai bun mod cu putință, astfel că este o chestiune de timp până când un copil înțelege situația cu adevărat.


Este și cazul lui Gabriel Jesus, fotbalist în vârstă de numai 19 ani ce promite cu vârf și îndesat, aș îndrăzi să afirm, să continue arhicunoscuta tradiție prezentată în primele rânduri ale acestui articol care se vrea a fi esențial în ceea ce privește atragerea microbiștilor de pretutindeni înspre posibilitățile de afirmare ale acestui puști extrem de riguros cu el însuși. 

Stăpânirea minuțioasă a acestei mentalități l-a adus în postura copilului ce îi sunt recunoscute meritele în plan sportiv, deoarece încă din momentul debutului său în tricoul echipei antrenate de Alexi Stival, cunoscut ca fiind Cuca, survenit în stagiunea precedentă, a reușit împreună cu coechipierii săi să triumfe în finala Cupei Braziliei contra rivalei locale FC Santos.

Din momentul respectiv, cariera sa a luat o turnură favorabilă. S-a ambiționat într-atât de mult încât a fost desemnat revelația campionatului brazilian printre cei nou-veniți în lumina reflectoarelor, dând astfel posibilitatea jucătorului să gestioneze ireproșabil factorul responsabilității. Drumul către îndeplinirea țelului măreț n-a fost o misiune bizară, ci palpitantă. 






















Convocat la CM U-20 din Noua Zeelandă, protagonistul meu de astăzi a arătat mapamondului din ce aluat provine. Este indiscutabil de calitate superioară, pentru că deține printre alte calități esențiale rolului de lider al unei generații ce dorește să triumfe la Jocurile Olimpice din această vară, o viziune a jocului ce-l propulsează indubitabil în lista lărgită de fotbaliști ce poate deveni coleg cu ''monștrii sacri'' ai balonului rotund. 

Gabriel este în momentul de față o țintă pentru granzii Europei. Profitând în mod deosebit de condițiile optime, decarul brazilian și-a propus ca-n cel mai scurt timp să atragă atenția tuturor scouterilor prezenți la competiția supremă rezervată tinerilor. Statutul căpătat cu o oarecare senzație de obligație morală față de cei care au făcut posibilă promovarea acestuia ''în sânul'' reprezentativei sud-americane a fost de bun augur, Brazilia cucerind medalia de argint, fiind nevoiți să se recunoască învinși de către Serbia în urma loviturilor de departajare.

Totuși, băiatul ce își stabilea priorități demne de apreciat urma să impulsioneze cetățenii municipiului São Paulo, de departe cea mai ''bogată'' în privința talentelor întâlnite pe metru pătrat, unde, de altfel, sportul rege este privit ca o religie și nimic altceva. Revenit pe plaiurile mioritice, ca să zic așa, Gabriel Jesus avea oportunitatea imensă de-a intensifica pregătirile conform cărora zvonurile ce-l apropie oarecum de cluburi pretențioase precum Arsenal Londra, Juventus Torino, Manchester United, FC Barcelona, Borussia Dortmund, Real Madrid sau FC Liverpool să fie acoperite.







Având șansa imensă de-a participa cu Palmeiras în Copa Libertadores, Gabriel Jesus s-a pus în slujba echipei cu condiția ca prestațiile sale să pornească ''o avalanșă de cereri'' venite pe adresa clubului dinspre continentul european. S-a ținut de promisiune, încântând asistența globală. În ciuda faptului că Palmeiras n-a reușit să se claseze pe locul secund într-o grupă puternică cu Nacional Club de Futbol, Rosario Central și River Plate Montevideo, purtătorul tricoului cu numărul 33 și-a făcut treaba conștiincios, înscriind patru goluri ''de pus în ramă''.

Este genul de fotbalist tipic brazilianului pur-sânge. Driblează în permanență, creează oportunități de gol într-o proporție covârșitoare, cât mai ales profită îndelung de apatia fundașilor adverși, demarcându-se în zone prielnice finalizării. Toate aceste lucruri stăpânite exemplar l-au plasat pe Gabriel Jesus într-un top al tinerilor talentați din Brazilia ce pot aspira la gloria supremă, dar nu-i de ajuns și Gabriel conștientizează acest lucru, muncind din răsputeri ca în viitorul apropiat să se vorbească la superlativ de caracterul puștiului.

Perioada de transferuri din vară se apropie, iar majoritatea grupărilor cu ambiții extraordinare îl consideră o țintă în acest sens, dar probabil că așteaptă evoluțiile lui Gabriel Jesus de la Rio de Janeiro, unde împreună cu Neymar, de departe cel mai adulat fotbalist brazilian al momentului, va încerca să cucerească în premieră singurul trofeu ce lipsește din palmaresul celei mai medaliate națiuni în fotbalul mondial, anume medalia de aur la Jocurile Olimpice. Nu va fi ușor, însă de îndată ce presiunea va fi îndepărtată sublim, brazilienii pot spera la o descătușare emoțională.

PS. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Până atunci, însă, vă las la dispoziție un videoclip esențial descrierii tânărului preocupat în mod deosebit de factorul celebrității.
                                  
                                                                                                                                                        

Diogo Jota - urmașul natural al lui Simão Sabrosa

17:10
Vi-l mai amintiți pe Simão Sabrosa, fost component al unor grupări precum Sporting Lisabona, FC Barcelona, Atletico Madrid, Benfica Lisabona sau Beșiktaș Istanbul? Eu mi-l amintesc foarte bine, întrucât începutul milleniului 3 l-a regăsit în tricoul echipei ce-o simpatizez cu patimă, unică în istoria fotbalului (probabil v-ați dat seama deja, n-are rost să menționez echipa ce-o admir necondiționat) ... și de atunci n-a fost zi în care să nu-l urmăresc, indiferent de echipa unde evolua și încerca din răsputeri să fie pe placul tuturor. 

Nu-i de mirare că Simão a fost adulat nebunește de majoritatea suporterilor unde a cunoscut consacrarea sportivă. A știut în permanență să își folosească  calitățile de ''aripă'', dând astfel oportunitatea fanilor să evalueze corespunzător prestațiile acestuia în așa fel încât o situație de genul aclamării la scenă deschisă să predomine îndelung, iar jucătorul, indiferent care este acela, să conștientizeze rolul care-l are. Ulterior, balanța se înclină cu o forță disproporționată către fotbalist și doar neșansa va întrerupe oarecum progresul.

Un astfel de scenariu se petrece în jurul fotbalistului ce apară interesele ocupantei locului șapte din Liga NOS, FC Paços de Ferreira, Diogo Jota. Purtătorul tricoului cu numărul 18 din tabăra galben-verzilor mi-a atras atenția în mod deosebit datorită înverșunării juvenile, unde știm cu toții că uneori se depășește limita bunului simț, deoarece jucătorul dorește nespus să atragă atenția diverșilor tehnicieni preocupați de găsirea unui fotbalist ce se pliază perfect pe stilul echipei sale. 




Diogo este de departe revelația actualului sezon din prima ligă portugheză. Mijlocașul ofensiv în vârstă de 19 ani a impresionat asistența globală. Folosindu-se de principalele sale calități ce constă în găsirea spațiilor vitale de pasare, dribling, cât și șut decisiv înspre buturile adverse, Jota a devenit atracția unui campionat dominat autoritar de cele trei grupări galonate ale națiunii recunoscute pentru productivitatea juvenilă ieșită din comun, Benfica Lisabona, F.C. Porto și Sporting Lisabona. Ulterior, prestațiile sale au fost apreciate îndelung de Diego Pablo Simeone.

''Cholo'' , un individ introvertit din toate punctele de vedere, a văzut în acest playmaker o soluție pentru semifinalista actualei ediții de Liga Campionilor. Ce-a reușit Diogo să aibă parte de această recunoaștere profundă?! Nimic mai simplu, dragi cititori. Diogo a fost un personaj extrem de influențabil în sistemul de joc al echipei de care aparține în momentul de față, ori știm cu toții că Simeone caută astfel de fotbaliști ce-s dornici să irite adversarii. 

În majoritatea timpului petrecut pe gazon, îndârjirea îi este aliat de nădejde. Gestionează ireproșabil procedeul combinațiilor pe spații reduse/largi cu un coleg aflat în apropiere. Se află într-o permanentă mișcare, ceea ce îi permite într-o oarecare măsură să dezechilibreze adversarii, după care arată o maturitate ieșită din comun, pasând, respectiv șutând decisiv, fără ca portarul să mai aibă vreo reacție demnă de lăudat. 

Acest puști născut în Massarelos debordează de calm în cele mai optime condiții. Găsește întotdeauna momentul oportun de a-și surprinde adversarii și asta m-a atras ca un magnet, pentru că urmăresc cu atenție absolut orice jucător până-n 22 de ani ce poate deveni o referință în istoria fotbalului. Diogo Jota, cu cele 11 goluri reușite până acum în Liga NOS, respectiv 4 assist-uri, constituie de departe un caz plăcut în acest sens. 

Diogo este genul de jucător ce caută contactul cu adversarii, determinând spectatorii să rămână pe scaune. Pe scurt, te obligă pur și simplu să-l respecți pentru ceea ce arată pe gazon. Nu-i tocmai la îndemâna oricui să reușească așa ceva, mai ales că vorbim de-un puștan în vârstă de 19 ani, dar acest lucru nu reprezintă un impediment major dacă într-adevăr îți duci la bun sfârșit misiunea conform căreia ești dornic de succes.

Jumătățile de măsură nu îți garantează saltul către performanță. Un club ca Atletico de Madrid nu se joacă cu focul. Au un departament inteligent de scouting și de îndată ce observă cu proprii lor ochi că fotbalistul în speță performează conform așteptărilor, contactează instantaneu clubul de unde acesta provine pentru a bate palma în privința unei treceri pe Vicente Calderon. 

Începând din luna iulie a acestui an, când va îmbrăca tricoul echipei madrilene, Diogo Jota va încerca să convingă în continuare. Din punctul meu de vedere, această trecere în capitala Spaniei este un binemeritat premiu pentru sezonul excelent din campionat, însă în același timp este obligat de anumite circumstanțe să respecte ca atare nivelul profesionalismului. Simão Sabrosa a reușit să exceleze în sportul rege respectând ca atare factorul moralității. Diogo Jota de ce să fie mai prejos?!












Ousmane Dembélé - un adolescent riguros și perspicace

01:44

Să ai un model în fotbal constituie de obicei un avantaj esențial în privința atingerii potențialului fotbalistic. Sunt foarte mulți adolescenți ce își propun lucruri mărețe încă de la o vârstă în care majoritatea copiilor se află oarecum în postura ucenicilor capabili să înțeleagă rostul pregătirii minuțioase a detaliilor tehnico-tactice, extrem de benefice pe durata carierei sportive. 

De curând, am remarcat un mijlocaș preponderent ofensiv de origine franceză ce se încadrează perfect descrierii de până acum. Se numește Ousmane Dembele, îi are ca idoli pe Lionel Messi și Neymar, evoluează pentru gruparea franțuzească Stade de Rennais, iar în rândurile următoare veți avea ocazia să citiți motivele reale pentru care cred că este un adolescent riguros și perspicace. 

Nu de puține ori ne este dat să studiem îndeaproape, fie și din fața micului ecran, pe cineva dornic să depășească etapa integrării într-un angrenaj obișnuit cu greutățile vieții, ca să zic așa. Pentru cei care nu știu, clubul cu sediul principal în regiunea Bretagne din vestul națiunii recunoscute pentru productivitatea ieșită din comun în sectorul juvenil, nu a reușit până acum să arate microbiștilor de pretutindeni avantajele condițiilor impecabile de perfecționare în sport. 


Totuși, după perioade nefaste în istoria clubului, în prezent sentimentul puternic de apreciere dinspre echipele ale căror membrii cunosc iminent momentul oportun de-a încerca achiziționarea vreunui fotbalist, se simte considerabil, întrucât protagonistul nostru de astăzi este tipul de jucător ce i-ar determina într-o oarecare măsură pe membrii formațiilor galonate ale Europei să îl supravegheze îndelung. 

Dispunând de calități esențiale pentru îndeplinirea misiunii conform căreia devii un adulat al tribunelor ca driblingul pe spațiu redus, viziunea impecabilă asupra jocului, combinarea rapidă cu cel mai apropiat coleg de preajma buturilor adverse, cât și stăpânirea principalului procedeu tehnic menit să ajute irefutabil progresul oricărui jucător profesionist ce constă indubitabil într-o perseverență agreabilă precum centrările de calitate în zone prielnice finalizării, Ousmane a atras atenția scouterilor profesioniști, ce-s vizibil încântați de tupeul acestuia. 

Nu-i de mirare că a ajuns un subiect pe placul diverșilor oameni ce-au obligația morală de-a raporta șefilor fișa individuală a tinerilor talentați ce pot oferi garanții în viitorul apropiat, deoarece se dedică în permanență sportului rege. Reprezintă un caz nemaipomenit de perspicacitate juvenilă, iar acest lucru contribuie decisiv la atingerea apogeului carierei, care va deveni obligatorie în următorul deceniu. La cei 18 ani ai săi, băiatul născut în Vernon conștientizează rolul care i s-a dat de către actualul tehnician al bretonilor, nimeni altul decât Roland Courbis, finalist al Cupei UEFA cu Olympique de Marseille până în anii 2000. 

Este factorul dezechilibrant într-o partidă. Ca și Neymar, respectiv Messi, două legende ale celui mai spectaculos campionat al Planetei, păstrând proporțiile, desigur, Ousmane Dembele reacționează sublim în momente statice ale jocului. Reușește într-o proporție covârșitoare să scoată din joc adversari cu o vastă experiență în anihilarea omului aflat în marcaj. Îi place să irite oponenții cu fiecare ocazie posibilă, crezând în sinea lui, ceea ce nu este un lucru rău deloc, că rezolvă întrucâtva problema demarcării colegilor. 

De altfel, această misiune de bază aș îndrăzni să afirm, îl privilegiază nespus. Băiatul care încearcă din răsputeri să ridice moralul coechipierilor cu acțiuni demne de-un playmaker veritabil își ascultă instinctul de fiecare dată, doborând orice barieră de incertitudine ce aplanează asupra lui. Deși mulți consideră exagerat ridicarea-n slăvi a lui Ousmane, pe motiv că nu merită să fie adus în centrul atenției după numai 20 de prezențe în tricoul roș-negru al francezilor, adolescentul ce îți lasă impresia că s-a maturizat mult prea devreme, oferă argumente solide în ceea ce privește consolidarea poziției în care se află în momentul de față. 

Eu unul, care nu mă las păcălit atât de ușor când vine vorba de publicarea articolelor ce favorizează progresul vreunui puști, sunt convins de faptul că seriozitatea cu care abordează partidele oficiale îl va propulsa în topul diverselor ierarhii ce vor fi anunțate de statisticieni în fotbal, dar știți ceva, acest lucru nu va conta câtuși de puțin, ci mai degrabă gestionarea factorului dezechilibrant despre care vorbeam. Nu-i ușor să te menții, dar Ousmane Dembélé dispune de calități fundamentale în acest sens. Lăsați deoparte statisticile, care-s realmente uluitoare și vizionați un videoclip ce vă va lămuri cu siguranță dacă acest băiat este posesorul unui bagaj tehnic desăvârșit.





















Un produs Blogger.