Începând de astăzi, Liga Campionilor revine în faţa micilor ecrane şi premizele spectacolului deplin sunt garantate, în mare măsură datorită partidelor programate. Până acum am putut descoperi cu toţii tineri talentaţi care au făcut diferenţa în favoarea coechipierilor şi în momentul de faţă acest lucru este foarte important în perspectiva calificării mai departe. Am pregătit pentru cititorii acestui blog, un nume predestinat idolatrizării, dar care nu a ajuns într-un stadiu precoce în ceea ce priveşte confirmarea. Surprinzător sau nu, desele modificări tactice i-au distrus oarecum progresul deplin, fiind pus în dese situaţii să evolueze pe poziţie necaracteristică abilităţilor sale tehnice. Povestea singurului meu protagonist de astăzi începe prin anul 2007. Născut în Tuzla, oraş în fosta Iugoslavie, Miralem Pjanic a fost descoperit de scouterii clubului FC Metz încă de la 14 ani, în urma unui trial organizat de către Guy Hellers, un fost fotbalist luxemburghez. Ucenicia realizată în fieful grupării franceze i-a încredinţat nesperata şansă să debuteze în Ligue 1 la doar 17 ani. Era evident faptul că talentul său era apreciat de responsabilii formaţiei din nordul Franţei.
Ofertele n-au întârziat să apară pe adresa clubului de unde a fost remarcat Franck Ribery de către Gheorghe Hagi. Retrogradând după numai un singur sezon în elita fotbalului francez, FC Metz se vedea nevoită să-şi piardă diamantul. Au fost foarte multe cluburi interesate de serviciile sale printre care Arsenal Londra, FC Barcelona, Real Madrid, AC Milan, Internazionale Milano, Juventus Torino sau Olympique Lyonnais. Pjanic a ales să-şi continue cariera în campionatul Franţei, alegând destinele celui mai titrat club al ultimului deceniu. Tentaţia unor mutări la grupări mult mai pretenţioase decât Lyon nu l-a făcut dezamăgit profund, întrucât era realmente fascinat de fotbalul practic în ţara unde creşterea copiilor în materie fotbalistică ajunge la un nivel extraordinar de perfecţionare. Mutarea pe Stade Gerland a fost de bun augur. Mai întâi a stat în umbra marelui Juninho Pernambucano, dar consistenţa evoluţiilor remarcabile i-a oferit prilejul despărţirii de către brazilian şi de aici au început fanii acestei echipe să aibe un nou idol. Presiunea înlocuirii unuia dintre cei mai de temut executanţi de lovituri libere din lume nu i-a cauzat performanţelor. Ba mai mult, şi-a condus colegii spre realizări nebănuite.
Datorită prestaţiilor geniale, a intervenit în viaţa privată o problemă extrem de gravă care consta în alegerea ţării care să-i acorde şansa jocurilor internaţionale. Deşi au intrat în discuţii avansate cu jucătorul, federaţiile franceze şi cele luxemburgheze, Pjanic a ales cu sufletul. Bosnia-Herţegovina a fost ţara pentru care a optat mijlocaşul, demonstrând astfel multă fidelitate locului unde s-a născut. Chiar şi în aceste condiţii, Pjanic a fost nevoit să aştepte opt luni de zile debutul în tricoul Bosniei, deoarece nu avea paşaport bosniac şi astfel a avut nevoie de aprobarea FIFA pentru a avea şansa debutului. 2008 a fost anul cel mai bun al său, motiv pentru care a devenit instantaneu un fotbalist apreciat de diverşi microbişti. Juninho Pernambucano a avut încredere enormă în posibilităţile acestui puşti şi a înţeles perfect că este nevoie de poveţele sale pentru ca Miralem Pjanic să nu devină un copil abandonat în voia maturizării. Ştia că are de-a face cu un fotbalist remarcabil şi l-a avut în permanenţă în atenţia sa, explicându-i cum trebuie să-ţi ridici nivelul de joc în momentele decisive ale unui meci oficial de fotbal.
În urmă cu doi ani de zile, Juninho a părăsit destinele grupării care l-a făcut respectat în Europa, dar în acelaşi timp ştia motivele reale pentru care a ales Qatar în detrimentul continuării la Olympique Lyonnais. Aţi ghicit, dragii mei. Pjanic a fost astfel promovat în poziţia care-i oferă satisfacţie deplină, mijlocaş ofensiv. Chiar dacă succesele s-au oprit brusc, bosniacul era în continuare apreciat. Adversarii din Ligue 1 au înţeles perfect jocul celor din Lyon şi cucerirea trofeelor a devenit o problemă mare. Pe plan european sezonul competiţional 2009-2010 a constituit cea mai mare performanţă din istoria clubului, pătrunderea în semifinalele Ligii Campionilor. Pjanic a răpus speranţele celor de la Real Madrid în privinţa cuceririi unui nou trofeu şi de aici lumea fotbalului şi-a îndreptat atenţia şi mai mult către Pjanic. Din păcate, tehnicianul francezilor, domnul Claude Puel, a iniţiat un sistem tehnico-tactic care îi pune în valoarea clarviziunea asupra jocului compatriotului său Yoann Gourcuff şi Pjanic este oarecum nevoit să fie rezerva sa. Lyon îi întâlneşte astăzi pe madrileni, iar în cazul prezenţei bosniacului pe teren, contribuţia tânărului de numai 20 ani va conta enorm în această dublă manşă din faza optimilor de finală ale competiţiei.
3 Comentarii
mi-a placut tupeul cu care a intrat pe teren in meciul cu Real Madrid.
RăspundețiȘtergerePjanic cred ca deja e o certitudine, nu mai e o promisiune
RăspundețiȘtergereNu-i deloc certitudine, crede-mă. Nu a demonstrat nimic până acum care să-ţi acapareze atenţia în mod deosebit. Certitudine este Fabregas sau Pato, nu Pjanic.
RăspundețiȘtergere