Sectorul juvenil franțuzesc este predominat de seriozitate și înțelepciune. Mentalitatea puștilor oferă garanții în ceea ce privește căpătarea unei senzații aparte în sportul rege, idolatrizarea. Sunt extrem de ambițioși în privința respectării cerințelor tehnico-tactice. Când majoritatea copiilor încă nu s-au dezvățat de fenomenul copilăriei, tinerii talentați din Franța fac cunoștință cu rigurozitatea sportivă, întrucât conștientizează că sunt obligați de anumite circumstanțe să nu-și bată joc de oportunitatea ivită care garantează ulterior apariția în lumina reflectoarelor. Știm cu toții că de îndată ce îi asiguri pe diverși tehnicieni că ești pregătit de asaltul final, automat primești binecuvântarea lor.
Nu-i tocmai facil să speri că la un moment dat vei avea ocazia să demonstrezi tuturor din ce ''aluat'' ești făcut, ca să zic așa. Ca jucător profesionist înduri umilințe, unele bizare, altele extrem de disprețuitoare, însă ai intenții clare de a-ți revizui comportamentul în așa fel încât să asiguri staff-ul tehnic că sesizezi importanța menținerii constanței sportive, altfel vei ieși pe ușa din dos fără a primi vreo explicație în acest sens. Ăsta-i avantajul rigurozității, dacă-mi este permisă o opinie. Fără să ai habar de întâmpinarea acestei probleme, nu poți să schimbi într-o oarecare măsură atitudinea.
Există fotbaliști de origine franțuzească ce s-au schimbat radical în urma acestor manifestații. Dacă ne aducem aminte de Sylvain Wiltord, Nicolas Anelka sau Djibril Cisse, putem să ne facem o idee asupra situației de față, care-i predominantă concepției juvenile, teribil încercată de anumite favoritisme. Un astfel de caracter puternic este necesar într-o grupare profesionistă ce își propune anual să uimească mapamondul, fie prin performanțe rarisime, cât și ale unor fotbaliști capabili să aducă prestigiu instituției.
A.S. Monaco dispune în momentul de față de-un astfel de fotbalist. Anthony Martial este indubitabil partizanul rigurozității sportive. Băiatul ăsta a muncit enorm să își câștige locul de titular. Și a avut de tras pentru a-și depăși contracandidații. Radamel Falcao Garcia, Dimitar Berbatov sau Emanuel Riviere au fost dușmanii săi. Păstrând proporțiile, Martial a profitat de aspectul tinereții, deoarece și-a propus subit să ofere colegilor, dar în același timp adversarilor săi pentru un loc în primul unsprezece, o mostră din îndârjirea juvenilă care presupune atingerea perfecțiunii.
Nu i-a fost ușor să gestioneze ireproșabil șansa conlucrării cu colegi mult mai experimentați decât acesta, însă treptat a înțeles perfect că nu-i loc de ''bună ziua'' într-un club cu o istorie fascinantă în fotbalul franțuzesc. A avut timp la dispoziție să aducă îmbunătățiri stilului său de joc. Până spre încheierea sezonului competițional 2013-2014 nu știa decât să sprinteze precum un leu în căutarea pradei, dar a fost nevoie de luarea anumitor hotărâri irevocabile cu privire la potențialul jucătorului, astfel că era dator monegascilor cu reprezentații de gală.
Plecările lui Falcao, respectiv Riviere, l-au privilegiat nespus. Lipsa concurenței nu l-a determinat s-o lase mai moale, ba dimpotrivă, Martial s-a conformat asupra șansei de a-și depăși limitele, prestând ca atare. M-a impresionat modul în care se descotorosește de fundașii adverși, dar mai presus de acest lucru inteligența tactică. Păcălește pasul la offside al adversarilor într-un stil aparte, favorizând cursivitatea acțiunii de joc, ceea ce denotă că la un moment dat va avea prilejul să ''guste'' succesul.
Îmi amintește de începuturile lui Thierry Henry, dar mai are mult de mâncat până când va deveni o atracție pentru cluburile galonate ale Europei. Totuși, nu te costă nimic să visezi, iar Anthony știe foarte bine acest amănunt. Va lupta enorm pentru a-și atinge obiectivele și ceea ce mă face să cred este că unul dintre protagoniștii mei de astăzi va ''escalada Everestul'' la momentul oportun.
Nu-l va împiedica să își îndeplinească țelurile nici măcar o accidentare serioasă, pentru că deține o mentalitate adecvată preîntâmpinării situațiilor de genul acesta, care-s teribile uneori. Așadar, am încredere că stilul său bazat 100% pe eficiență îl va ajuta foarte mult. Doar nu credeți că un atacant ce deține calitățile esențiale consacrării va stagna inoportun... Convingeți-vă de argumentele mele urmărind videoclip de jos. Vizionare plăcută!
0 Comentarii