Óliver Torres - un upgrade necesar grupării Atletico Madrid, cât şi selecţionatei iberice


Sectorul juvenil spaniol dispune de-o mulţime de tineri talentaţi. În ultimele două decenii, ibericii s-au bucurat nespus de apariţia unor copii extrem de dotaţi calitativ, astfel că era doar o chestiune de timp până când succesul avea să devină primordial ambiţiilor fiecăruia implicat în diverse activităţi benefice intereselor comune. Ştim cu toţii că reprezentativele spaniole au triumfat într-o manieră tipic campionilor în competiţii extrem de dificile, unde ''foamea de succes'' era egală pentru absolut toate competitoarele angrenate în lupta cu factorul celebrităţii sportive. 

Am fost martorii unor prestaţii realmente excepţionale venite dinspre anumiţi fotbalişti spanioli şi de îndată ce aceştia îşi impuneau stilul de joc în cadrul grupării unde erau legitimaţi, inevitabilul s-a produs. Nu cred să existe o dominaţie europeană ca cea impusă de spanioli în ultimul timp. Atât cluburile profesioniste cât şi selecţionatele de copii şi juniori, respectiv seniori, profită îndelung de prestigiul căpătat cu trudă de către generaţiile anterioare, mult mai slabe din punct de vedere calitativ. Misiunea spaniolilor era evidentă în acest caz, dar necesita o ''doză'' incomensurabilă de răbdare. 


Timpul trecea, însă sistemul permitea într-o oarecare măsură să iniţieze proiecte atractive pentru majoritatea copiilor implicaţi cu destul de multă pasiune în horă, ca să zic aşa. Standardul optim de performanţă era asigurat într-o proporţie covârşitoare de atitudinea micuţilor, ce erau vizibil încântaţi de conlucrarea profesională. Pentru aceştia era o oportunitate rarisimă de care erau obligaţi să se achite conştiincios, altfel se vedeau oarecum deranjaţi de apatia responsabililor de serviciu, întrucât nu garantau pentru ei sub niciun chip.

Situaţia în sine le-a priit de minune. Dacă ne uităm cu atenţie la experienţele prin care au trecut fotbalişti precum Raul Gonzalez, Iker Casillas, Carles Puyol, Xavi Hernandez sau Fernando Torres, ne dăm seama cu adevărat de greutăţile prin care au trecut cei menţionaţi pentru a răzbate într-o direcţie favorabilă. Ulterior, cei care s-au alăturat luptei au fost convinşi în cele din urmă că orice este posibil în sportul rege dacă ai un plan adecvat ambiţiei personale şi datorită ingeniozităţii tuturor, în prezent majoritatea microbiştilor de pretutindeni sunt nerăbdători să vadă ce nume poate menţine tradiţia în acest sens.

Dintre o mulţime de posibilităţi, am considerat justă promovarea unuia dintre cei mai talentaţi ''vizionari'' ai jocului din tabăra iberică. Numele său este Oliver Torres, aparţine de Atletico Madrid şi prin prestaţiile sale de până acum mi-a dat de înţeles că este menit să prelungească pe cât posibil dominaţia iberică în cel mai popular sport al planetei. Mi-a lăsat această senzaţie din simplul motiv că stăpâneşte minuţios principalele calităţi ale unui playmaker. 

Nu-i tocmai facil să ai habar de importanţa poziţionării pe gazon ce oferă prilejul colegilor să fie alerţi în permanenţă când ocaziile se succed cu repeziciune. Nu-i la îndemâna oricui să paseze în condiţii optime şi tocmai de aceea sunt convins de faptul că celălalt Torres simpatizat frenetic de suporterii grupării madrilene, va reprezenta o soluţie viabilă de titularizare în noul sezon competiţional din La Liga, acolo unde Diego ''Cholo'' Simeone este pus pe fapte mari şi ar avea nevoie de Oliver, un fotbalist dornic să se impună pe Vicente Calderon după perioade fastuoase petrecute la grupări preponderent ofensive precum Villarreal CF şi F.C.Porto. 

Stilul său de-a proteja balonul este primordial în condiţiile în care ceilalţi fotbalişti avuţi la dispoziţie de cei porecliţi ''los colchonerros'' nu mai oferă garanţii în privinţa surprinderii adversarului. Dacă în sezoanele precedente observam cu toţii cum un Koke sau Gabi rezolva situaţia când nu te aşteptai, acum factorul plafonării s-a instaurat în concepţia ambilor şi este nevoie urgentă de-un upgrade pe măsura pretenţiilor clubului trecut până nu demult prin momente dificile şi greu de digerat pentru suporterii acestora, altfel rezultatul va fi acelaşi ca-n sezonul precedent. 

Nu exagerez absolut deloc când îl ridic-n slăvi pe Oliver Torres. Este indubitabil fotbalistul de care Atletico Madrid are nevoie în momentul de faţă, deoarece propune prin intransigenţa căpătată din împrumuturile survenite în două sezoane la rând un grad ridicat de inteligenţă tactică, extrem de folositoare în angrenaj. Simeone conştientizează acest aspect şi în ciuda faptului că nu-i un adept al introducerii în luptă al tinerilor, fiind mai degrabă un individ ce consideră că se poate baza pe fotbalişti mai experimentaţi, va trebui să gestioneze ireproşabil aceste împrejurimi nu tocmai favorabile domniei sale. 

Dacă are nevoie de garanţii, sunt sigur că evoluţiile puştiului din meciurile cu Bayern Munchen, mai ales turul de pe Estadio Dragao încheiat cu un răsunător 3-1 în favoarea portughezilor, vor reprezenta siguranţa de care are nevoie Atletico Madrid pentru a-şi stimula colegii şi totodată staff-ul tehnic, care-i dator fanilor cu rezultate notabile, nu precum cele din sezonul recent încheiat. Aşadar, protagonistul meu de astăzi va oferi prin stilul său inconfundabil de pasare, viziune asupra jocului, cât şi stăpânirea fazelor fixe, capitol unde Atletico excelează sublim, o nouă şansă de apariţie a succesului pe Calderon.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.