Jeffrey Gouweleeuw

23:25
În luna ianuarie am avut prilejul să privesc cu atenție prestațiile anumitor puști care aparțin de cluburi profesioniste cu tradiție în privința promovării. Am încercat să vizionez meciuri ale unor echipe ce-mi permiteau să-mi văd finalizată misiunea conform căreia am posibilitatea să vă aduc la cunoștință un individ care m-a determinat să îi acord spații largi pe acest blog care-și propune în fiecare an să fie un colț destinat puștilor cu calități desăvârșite, menite să impresioneze asistența, în acest caz microbiștii de pretutindeni.

Fotbalul olandez se străduiește în fiecare sezon competițional să ofere selecționerului jucători de mare perspectivă pe anumite posturi deficitare în angrenaj. Există un acord verbal între cluburi și Bert van Marwijk în ceea ce privește promovarea excesivă a compatrioților pentru a-i permite domniei sale să gestioneze corespunzător potențialul fiecărui component al diverselor echipe din cadrul diviziilor batave. De obicei, Eredivisie este o competiție bazată pe un grad ridicat de promovabilitate în privința puștilor, însă trebuie menționat că nu se ține cont de criterii favorabile, astfel că tânărul este obligat să își demonstreze calitățile ce l-au propulsat în atenția staff-ului tehnic, indiferent de poziția ocupată pe gazon. Din această cauză, Heerenveen FC l-a cooptat datorită talentului său pe Jeffrey Gouweleeuw, un fundaș central în vârstă de 20 ani, produs 100% al clubului olandez. Sunt sigur că acest nume surprinde oarecum, însă vă ofer argumente de care trebuie să țineți cont, de îndată ce aveți ocazia să urmăriți prestațiile puștiului.

Jeffrey își respectă ca atare atribuțiile cuvenite unui fundaș central. Devine agresiv când situația permite acest lucru și în același timp se remarcă datorită stăpânirii de neconceput al balonului, ceea ce îi permite să avanseze vertiginos dincolo de mijlocul terenului, astfel că îi sunt recunoscute pe deplin meritele în privința titularizării permanente în această stagiune competițională din care Heerenveen speră să ocupe la finele sezonului o poziție ce le-ar garanta disputarea partidelor în cupele europene. Prin prisma mentalității ce îi permite într-o oarecare măsură să-și rezerve energia pozitivă pentru momentele cruciale pe durata celor 90 de minute regulamentare, Jeffrey Gouweleeuw își face apariția în careul advers când nu te aștepți și conferă sprijin atacanților în zilele când aceștia uită pur și simplu de obligații. Nu îi este ușor absolut deloc să facă față diverșilor adversari întâlniți în cale, mai ales dacă aceștia dispun de-o forță impresionantă, din toate punctele de vedere. Totuși, când are balonul la picioarele sale, stârnește admirația suporterilor de pe Abe Lenstra Stadium, datorită tehnicității sale. Are în permanență privirea sus și îl ajută în tentativa ieșirii lăudabile din defensivă, căci agilitatea este o calitate ce-o stăpânește iminent.

Calitățile sale îmi amintesc de John Heitinga, vice-campion mondial cu reprezentativa Olandei. Ce-i drept, Jeffrey Gouweleeuw trebuie să-și îmbunătățească jocul la offside, unde am observat că ezită extrem de mult să facă pasul în față ce i-ar determina pe asistenți să ridice fanionul, dar este un defect minor ce poate fi oricând remediat, mai ales că dispune de-un tupeu excesiv ce-l ajută să remedieze eventuala situație nefavorabilă în care se află, demonstrând astfel un spirit de sacrificiu ce îi privilegiază pe colegii săi din apărare. Așadar, sunt motive întemeiate să asistăm cu toții la soluționarea problemelor în defensiva ''portocalei mecanice'', întrucât Jeffrey Gouweleeuw garantează siguranță prin prezența pe gazon, chiar dacă vârsta pare să nu-l avantajeze. Urmăriți un videoclip esențial descrierii celui de-al doilea protagonist pe anul 2012. Vă doresc vizionare plăcută.


Alex Oxlade-Chamberlain

19:46

După o perioadă îndelungată în care am avut ca obiectiv personal să urmăresc fotbaliști promițători ce ar merita cu prisosință o promovare pe blog, astăzi m-am decis să ofer șansa cititorilor de a-și face cu această ocazie simpatizanți printre tinerii preocupați în mod deosebit de binele său. Primul nume pe anul 2012, care sper să fie un an extrem de important în privința tinerilor dornici să exceleze în sportul rege, este Alex Oxlade-Chamberlain, actualmente component al grupării din capitala Angliei, Arsenal Londra. În rândurile următoare veți citi calitățile indiscutabile ale acestui puști în vârstă de 18 ani. Să începem, zic.

''Ox'', cum este poreclit de către freneticii suporteri ai ''tunarilor'' , și-a început activitatea în sportul rege la vârsta de 7 ani, academia grupării Southampton FC oferindu-i prilejul să descopere îndeaproape metodele esențiale de căpătare al unei reputații necesare în așa fel încât să aibe parte de un respect în sine ce l-ar fi avantajat în cariera ulterioară, căci știm bine cu toții, nu poți emite pretenții să-ți câștigi simpatia tuturor fără să demonstrezi că-ți pasă într-adevăr de colectiv. Când îți știi posibilitățile de afirmare, uneori devii nepăsător și ești dispus să te păcălești pe tine însuți, dar depășești momentele delicate în care realizezi că nu se merită să abandonezi pista conform căreia îți justifici eventualele ieșiri necontrolate. În general, englezii, indiferent de cluburile înregistrate în arhiva ligii profesioniste, știu în permanență să evite aroganța, un factor esențial de care au grijă cei responsabili de încrederea acordată tinerilor în ceea ce privește pasiunea acestora pentru fotbal și beneficiile de pe urma acceptării acestei provocări sufletești demnă de toată stima.

Din această cauză, Alex Oxlade-Chamberlain a avut meritul deosebit să conștientizeze avantajele de pe urma stării pozitive observate în departamentul de copii și juniori ai ''sfinților'' și a rămas fidel concepției englezești ce privilegiază ascensiunea oricărui puști preocupat de el însuși ca mai târziu să aibe șansa unei neașteptate promovări în echipa de seniori. Ei bine, după un deceniu de ucenicie în care și-a ascultat ca atare antrenorii, ''Ox'' primește din partea lui Nigel Adkins un sprijin necondiționat, iar debutul său survenit într-o partidă cu Huddersfield Town, încheiată cu victoria colegilor săi, 5-0, a devenit un moment fastuos de care a profitat îndelung, până când suporterii l-au susținut în tentativa respectării cerințelor obligatorii de perfecționare deplină. Pe atunci avea doar 16 ani și se observa iminent spiritul de sacrificiu care îl avantaja copios în privința menținerii postului de titular, căci pe lângă dorința arzătoare să-și mulțumească suporterii, era obligat de eventualele circumstanțe să se sacrifice în folosul grupului, chiar dacă era puțin ''răsfățat'' în acest sens.

De îndată ce și-a văzut eforturile răsplătite, Alex Oxlade-Chamberlain a fost menținut în ''garnitura'' de start cu scopul să îi oblige pe cei care într-adevăr îl doreau insistent să ofere prețul corect în așa fel încât ''Ox'' să-și continue cariera în sportul rege. Tatăl său a insistat pe lângă conducătorii celor de la Arsenal Londra să aibe posibilitatea de consultare cu Arsene Wenger pentru a-și susține fiul în perspectiva ascensiunii fulminante, dar tehnicianul francez, recunoscut pentru faptul că oferă sprijinul tinerilor să evolueze constant pentru a primi mai târziu elogieri inimaginabile, știa că îi poate favoriza cariera în cel mai scurt timp, datorită slăbiciunii sale pentru acești tineri extrem de promițători, fără de care Arsene n-ar fi fost recunoscut global de microbiști ca fiind un ''tată spiritual'' pentru orice puști dornic să exceleze în domeniul fotbalului. Practic, transferul s-a realizat în câteva minute, căci Alex știa imediat că tupeul său îl impresionează vădit pe Wenger și până în momentul debutului poate să-și continue progresul alături de figuri emblematice ale ''tunarilor'' .

Personalitatea jucătorului a contat decisiv în perfectarea acestei tranzacții care s-ar fi ridicat, conform presei engleze, la 12 milioane de lire sterline. Atitudinea i-a fost remarcată de la bun început și datorită motivației excesive, Arsene Wenger a profitat de faptul că știe întotdeauna să fie în postura ''psihologului de serviciu'' , mai ales că orice jucător ce n-a împlinit 20 de ani resimte instantaneu o presiune pe umerii săi și în astfel de momente este indicată prezența antrenorului pentru a-i acorda încredere, căci absolut orice fotbalist la început de drum nu se simte în largul său dacă observă anumite reproșuri adresate acestuia. Alex Oxlade-Chamberlain i-a mulțumit lui Wenger pentru încrederea excesivă și mai târziu avea să îi provoace o stare euforică din care puștiul este 100% privilegiat. După încheierea partidei cu Blackburn Rovers, 7-1 pentru Arsenal, antrenorul și-a lăudat elevul pentru dispoziția uluitoare de joc, acordându-i astfel o notă de trecere pentru eforturile considerabile menite să ajute ofensiva. Sprintul în regim de viteză este principalul său atu de care Arsene Wenger s-a declarat extrem de mulțumit, deoarece îi determină pe atacanți să ceară balonul în profunzime și această calitate îl favorizează, pentru că pasează extraordinar către colegii din avanposturi și, de asemenea, nu ezită să șuteze când situația îi este favorabilă în acest sens. Seamănă puțin cu Theo Walcott la început de carieră, însă îl consider îndreptățit pe Alex să fie preferat în detrimentul celuilalt produs 100% al ''sfinților'' datorită sacrificiului uman de care dă dovadă în cazuri urgente, condiția fizică ajutându-l să facă față cu brio deselor incursiuni spre careul advers, cât și al replierilor în propria jumătate de teren.


Un produs Blogger.