Marco van Ginkel, un ''dirijor'' de reținut

19:30

Ne-am obișnuit în ultimul deceniu să descoperim diverși fotbaliști de origine olandeză extrem de talentați, majoritatea dintre aceștia provenind din linia mediană, o zonă de acțiune unde puștii batavi simt o adevărată plăcere să ''mânuiască'' obiectul muncii, fiind din acest punct de vedere o garanție pentru interesele oricărui club profesionist din sportul rege. De obicei, este nevoie de ambiție și umilință să devii într-o proporție covârșitoare un ''alintat'' al zilelor noastre, mai ales în privința fotbaliștilor, întrucât suporterii și mai presus de acest lucru, staff-ul tehnic, nu ezită să îți reproșeze anumite nereguli de care nu vrei să auzi în momentul respectiv, dar în cele din urmă o critică constructivă te ajută să depășești momentul nefast, însă ești obligat să accepți ca atare ironiile, pentru că devii conștient de calitățile tale. Olandezii învață repede și devin ulterior atracții principale într-un fenomen atât de compătimit. Unul dintre aceștia se numește Marco van Ginkel.

Playmaker-ul născut în Amersfoort se află în momentul de față sub ''tutela'' lui Fred Rutten, un tehncian nu tocmai permisiv, care nu acceptă atât de ușor capriciile puștilor. Marco s-a convins de răutatea pozitivă ce-o deține fostul antrenor de la PSV Eindhoven. I-a fost dificil să conlucreze ireproșabil, dar nevoia afirmării pe plan intern a fost îndeajuns încât van Ginkel a devenit un individ auto-critic. Faptul că este responsabil, nu-l deranjează absolut deloc. Rutten i-a încredințat o misiune destul de clară în acest sens, iar puștiul se achită conștiincios de sarcini. Se descurcă indubitabil. În actuala stagiune competițională a reușit să își treacă numele pe lista marcatorilor în ''6 rânduri'' și de tot atâtea ori a fost servantul ideal pentru Wilfried Bony, golgeterul din Eredivisie. Deși provine dintr-o zonă centrală, Marco van Ginkel este stăpân pe situație. Driblează scurt, dar eficient, și totodată găsește spațiul ideal de pasare spre ofensivă.

La numai 20 de ani, Marco van Ginkel are viziune impecabilă asupra jocului, cât și agilitate - factor indispensabil oricărui purtător de balon de îndată ce contribuie decisiv la ''completarea puzzle-ului'' . Se simte atât de bine în postura celui care coordonează acțiunile colegilor încât se sacrifică exemplar pentru ei, atât în defensivă, cât și în ofensivă, pentru că simte în adâncul sufletului că i s-a făcut o favoare. Cu o astfel de atitudine, van Ginkel demonstrează tărie de caracter. Ba mai mult, deține o ''doză'' de tupeu ce îi permite să fie liderul unei echipe preocupate în mod deosebit să încânte publicul larg. Am observat că urlă în anumite momente ale jocului, întrucât se disculpă irefutabil de incapacitatea coechipierilor să combine letal și își alege de unul singur partenerul de acțiune. Vă rog să mă scuzați dacă considerați că ''blufez'' , însă această calitate n-o poate avea oricine, ci un artist desăvârșit. Louis van Gaal s-a convins de impactul puștiului, convocându-l în lotul lărgit al reprezentativei batave în amicalul disputat cu Italia, în ceea ce este și va rămâne un pas extrem de important în carieră, care se anunță prodigioasă.


Matthias Ginter, ''copilul de suflet'' al lui Christian Streich

14:36


Fotbalul nemțesc, prin conducătorii diverselor cluburi profesioniste, nu ezită să acorde atenție oricărui puști ce merită cu prisosință locul printre veterani. De-a lungul timpului, grupările fără pretenții ne-au oferit nouă, microbiștilor, prilejul să descoperim fotbaliști extrem de promițători. Printre pleiadele de tineri, un fundaș central ce aparține de SC Freiburg, revelația actualului sezon din Bundesliga, m-a încântat. La cei 19 ani ai săi, reprezintă un model de urmat în fotbalul juvenil, întrucât a rezistat cuviincios oricărei tentații profesionale, demonstrând în acest fel o tărie de caracter, necesară dezvoltării fotbalistice. În rândurile următoare, îi veți cunoaște calitățile, tipice unui fundaș central de meserie. Să începem, zic.

Matthias Ginter se remarcă în duelurile aeriene. Cei 1,87 metri ai săi, coroborați cu o detentă impresionantă, îi permite să pericliteze buturile adverse. Fazele fixe îi sunt o alinare și compensează o eventuală prestație nedemnă pentru standardul său în compartimentul defensiv. Extrem de inteligent, Ginter reușește să se demarce precum un atacant veritabil și într-o proporție covârșitoare finalizează acțiunea, fie pasând decisiv, respectiv determinându-l pe portarul advers să repună balonul la centrul terenului. Dobândindu-și calitățile sub stricta supraveghere a lui Christian Streich, tehnician renumit pentru seriozitatea de care dă dovadă în privința călăuzirii puștilor în tainele sportului rege, Matthias Ginter a devenit unul dintre preferații actualului antrenor de la SC Freiburg.


Cunoscându-l îndeaproape, Streich n-a ezitat să îi acorde șansa debutului în Bundesliga. Într-un meci cu FC Augsburg, puștiul i-a ''salvat pielea'' mentorului său, înscriind singurul gol al întâlnirii și totodată, ambiția personală l-a urcat deasupra tuturor. Având numai 18 ani în momentul reușitei, Matthias l-a depășit pe Denis Aogo, un alt fotbalist ''modelat'' după chipul și asemănarea lui Christian Streich, devenind cel mai tânăr marcator al echipei din sud-vestul Germaniei. Câștigător al Cupei Germaniei rezervată juniorilor, Matthias Ginter supraviețuia exemplar stării emotive în fața publicului, confirmând nivelul psihic desăvârșit, supus intens în perioada petrecută de ambii în cadrul centrului de copii și juniori.

Intensitatea antrenamentelor l-a ajutat enorm în tentativa perfecționării. Rigorile nemțești și-au spus cuvântul asupra integrării într-un colectiv, iar Matthias Ginter este recunoscut în prezent ca fiind ''copilul de suflet'' al reputatului tehnician neamț. Cum a reușit un puști să aibe acest privilegiu?! Ei bine, muncind din răsputeri - argument solid dacă ținem cont de faptul că liderul generației U-19, a înțeles mesajul lui Streich. Ba mai mult, se consideră norocos că un asemenea antrenor l-a avut în grijă, întrucât s-a maturizat mai devreme decât se aștepta inițial și în prezent face parte dintr-o defensivă care a încasat numai 22 de goluri în Bundesliga din tot atâtea partide disputate. 

Cu o medie de-un singur gol încasat pe partidă, Ginter și colegii săi se laudă că sunt a 2-a defensivă din campionat, după Bayern München, care are numai 7 goluri primite în actuala stagiune competițională. Acest lucru îi garantează iminent un transfer la echipele pretențioase ale Europei. Sunt ferm convins că Matthias Ginter nu va îmbrăca la nesfârșit tricoul echipei clasate pe locul al 5-lea în Bundesliga, deoarece reprezintă o garanție în ceea ce privește înlocuirea vreunui fotbalist de talia lui Mats Hummels, jucător curtat intens de FC Barcelona, Benedikt Höwedes sau, de ce nu, Heiko Westermann, căpitanul celor de la Hamburger SV. 


Luke Shaw, ultimul ''diamant'' apărut pe coasta sud-estică a Angliei

17:53


Coasta sud-estică a Angliei deține o istorie bogată în privința dezvoltării fotbalistice. De-a lungul timpului, anumite cluburi profesioniste din domeniul fotbalului au oferit microbiștilor de pretutindeni motive întemeiate să considere regiunea Hampshire ca fiind extrem de importantă în privința promovării fotbalului juvenil. Prin intermediul centrelor de copii și juniori, grupări ca Portsmouth F.C. sau Southampton F.C. sunt recunoscute în prezent ca fiind ''izvorul productivității'' . Dacă în cazul primei menționate și-au făcut ucenicia Jimmy Dickinson, respectiv Alan Knight, cât și Gary O'Neil, fotbaliști proveniți din ere diferite, ''sfinții'' se mândresc cu apariția în lumina reflectoarelor al unor puști remarcabili precum Adam Lallana, Alex-Oxlade Chamberlain, Theo Walcott sau Gareth Bale, în ceea ce a însemnat confirmarea pășirii pe gazon al legendei de pe St Mary's Stadium, nimeni altul decât Matthew Le Tissier, fotbalist cu un farmec aparte în Marea Britanie și mai presus de acest lucru, cel mai important produs al academiei. După cum era de așteptat, responsabilii departamentului de tineret al ''sfinților'' au continuat să controleze meticulos pregătirea conform căreia absolut orice membru al academiei primește o șansă unică de-a evolua în cadrul echipei de seniori.

Seriozitatea a jucat un rol determinant în privința incorporării, întrucât ca fotbalist ești ''vânat'' în permanență și dacă respecți într-adevăr regulile profesionalismului, primești inevitabil ''binecuvântarea'' staff-ului tehnic. Un caz elocvent descrierii din acest material ce privilegiază tinerii talentați, s-a întâmplat în data de 28 ianuarie 2012, atunci când Luke Shaw a debutat într-o dispută cu Millwall F.C. ce-a contat pentru turul al 4-lea din Cupa Angliei. Ulterior, confruntările cu Stevenage F.C. și Leeds United au reprezentat clipe de neuitat pentru tânărul de 17 ani, însă visul suprem nu-l îndeplinise încă. Încrederea excesivă în calitățile puștiului care constau într-o deplasare uluitoare pe flancul stâng, fiind din acest punct de vedere un jucător extrem de receptiv la incursiunile coechipierilor în ofensivă, l-a obligat pur și simplu pe Nigel Adkins, tehnician demis de curând, să confirme ascensiunea puștiului, trimițându-l pe gazon într-un meci cu West Bromwich Albion, încheiat 2-0 în favoarea echipei lui Gabriel Tamaș. Într-o perioadă scurtă de timp, Luke Shaw a profitat de încrederea excesivă ce i-a acordat-o nesilit domnul Adkins și a compensat printr-o determinare tipică unui fundaș lateral, participând în mod regulat la construcția jocului. 

Din momentul respectiv, destinul a fost de partea lui. ''Muncind din greu, câștigi respect''. Asta-i una dintre devizele recomandate în cazuri ce necesită cu predilecție, sprijinul tuturor. Pur și simplu nu-ți bați joc de ocazia ce ți s-a ivit. Conștientizând momentul favorabil în care te afli, încerci din răsputeri să te bazezi pe tine însuți, altfel n-ai avea oportunitatea conlucrării într-un spațiu rezervat irefutabil, talentului ce-l deții. Asta a făcut subiectul articolului nostru de astăzi, Luke Shaw. El, la cei 17 ani ai săi, a dovedit o maturitare ieșită din comun, probabil din cauza rațiunii, factor elocvent în cazuri de acest gen, când dintr-o dată simți în adâncul sufletului tău că este datoria ta, să mulțumești ambele părți. Luke nu doar că a rezolvat situația într-o manieră proprie, ci a continuat să presteze obligațiile sale, fără rețineri. Din cauza acestui fapt, a câștigat respect, fără de care n-ar fi într-o poziție demnă de apreciat în momentul de față, întrucât ''responsabilul de serviciu'' a devenit Mauricio Pochettino și domnia sa a înțeles perfect că Shaw, prin atitudinea lui, rămâne un tip pe care te poți baza. Acest lucru a fost posibil datorită educației primite în cadrul academiei, căci dacă observă cineva că ești mai presus de fiecare coleg de-al tău, primești mai mult decât o executare silită și automat restul colegilor tăi nu vor putea să te considere unul de-al lor. 

De obicei, rândurile de sus n-ar trebui menționate, dar a fost nevoie de aceste precizări, pentru că este o datorie morală ce intră în ''fișa postului său''. Vedeți voi, pe lângă calitățile deținute de vreun fotbalist, să ai caracter, este un merit 100% al colaborării între membrii conducerii și cei dispuși să îi ajute în așa fel încât să nu existe urme de îndoială asupra identității proiectului în sine. Trecând peste acestea, Luke Shaw a fost considerat ''noul Gareth Bale'', apreciere venită într-o perioadă în care puștiul se simțea în largul lui. Totodată, este de lăudat că n-a intrat în capcană, a continuat să muncească din greu încât m-a adus în poziția prezentării virtuții și în același timp m-a determinat să îl privesc drept ultimul ''diamant'' apărut pe coasta sud-estică a Angliei, argument solid dacă stăm să ne gândim cu câtă ușurință reușesc absolut toți angajații clubului Southampton F.C. să ofere publicului larg o mostră de înțelepciune și curaj, atitudine recomandată în sportul rege. Sunt de felicitat, dar într-o proporție covârșitoare copilul reprezintă sursa beneficiului în acest sens, de unde toată lumea are de câștigat, mai ales Luke Shaw în persoană, care nu s-a mulțumit să rămână un copil crud în concepția specialiștilor, ci este pregătit pentru mai mult decât atât. Cel puțin, asta-i impresia mea și nu greșesc de multe ori. 


Un produs Blogger.